Mai știi ce face șeful tău? - Piața de business din România are nevoie de cancanurile din companii

A fost un story extraordinar, care ți-a reținut atenția de la prima până la ultima propoziție. O poveste în care descria cum Jeff Bezos se întâlnea cu amanta, cum foloseau hoteluri retrase și camere separate, cum se fereau de toate privirile. Probabil că Jeff Bezos nu ar fi făcut anunțul că divorțează de soția lui așa intempestiv dacă nu ar fi fost vândut presei de către fratele amantei.

În aceeași ediție a Wall street Journal, pe prima pagină în dreapta era un articol legat de un șef mare din industria de entertainment americană, care fusese prins în campania MeToo” referitoare la hărțuirea sexuală. Un alt subiect de cancan. The Wall Street Journal și Financial Times, cele mai importante ziare de business din lume, nu ratează nicio știre și chiar vânează știri legate de ceea ce în România ar fi considerat cancan: scandalurile și bârfele din marile companii legate de șefi, salariile directorilor care conduc companiile, corupția din companiile private, modul cum folosesc directorii bunurile și banii companiilor – tocmai Carlos Ghosn, fostul șef de la Renault, este acuzat că și-a făcut nunta pe banii Renault, că avea la dispoziție trei avioane private, că plătea studiile copiilor din banii grupului, sau că avea patru case în diferite orașe ale lumii renovate și plătite de companiile pe care le conducea –, de luptele interne între directori, de luptele între acționari (un mare fond de investiții, Elliott, care este principalul acționar de la Fondul Proprietatea, urmărea directorii companiilor pe care le viza pentru a-i amenința ulterior) etc.

Toată presa de business urmărește și caută să scrie despre salariile marilor directori din marile companii: nu salariul în sine este o problemă, ci corelația lui cu performanța companiei, adică acționarii trebuie să știe pe cine dau banii și de ce. În ultimii ani, presa de business urmărește tot mai mult cazurile de corupție din companii, așa cum există în companiile de stat. Directorii pot supraevalua activele și rezultatele financiare pentru a obține bonusuri sau pentru a avea o creștere a valorii acțiunilor, care este partea variabilă și cea mai consistentă dintr-un pachet salarial.

Prăbușirea Steinhoff, unul dintre cei mai mari retaileri din Europa, care deține printre altele brandurile Kika și Pepco, prezente și în România, a scos la iveală o fraudă de 6,5 miliarde de euro, obținută prin umflarea valorii activelor și a profitului. Acum toți se întreabă cum de a fost posibil acest lucru, cum de nu au văzut auditorii, cine a câștigat și cât.

Luptele interne din marile familii care dețin businessuri de miliarde, zeci și sute de miliarde de euro sau dolari sunt subiecte de interes pentru presa de business și nu numai.

Spălarea rufelor în public face senzație. Bolile magnaților sau ale directorilor sunt subiecte pe agenda de business pentru că au un impact direct în viața companiilor. Dacă ești persoană importantă în America și nu declari un cancer boardului, acționarilor sau publicului, poți fi dat în judecată pentru ascunderea de informație relevantă, pentru că dacă ar fi fost cunoscută, cei implicați ar fi luat o altă decizie.

Acționarii, care au expuneri de zeci și sute de miliarde de euro, trebuie să știe pe cine mizează și cine are grijă de banii lor. Între un subiect de cancan și o analiză de politică monetară și valutară, The Wall Street Journal sau Financial Times nu au nicio îndoială ce pun pe prima pagină. România a fost ferită de astfel de subiecte de cancanuri din business. Poate doar Cancan a mai reușit să scoată în prim-plan câteva bârfe din cadrul firmelor sau din viața milionarilor români.

Marile companii din România se confruntă și ele cu astfel de bârfe și cancanuri care pot avea un impact în business. „Mai știi ce face șeful tău?” ar bate în orice moment orice știre legată de inflație, majorarea dobânzilor sau creșterea cursului, care au un impact direct în buzunar, pentru că și cancanurile fac parte din business.