Mai puține pedepse pentru creditați

Dobânzile penalizatoare pe care au voie băncile să le încaseze de la clienți au fost recent reglementate prin lege. Care sunt plusurile și minusurile aduse de noua ordonanță?

„2016 a fost un an de cotitură pentru anumite acte legislative“, afirmă Dana Demetrian, vicepreședintele diviziei de retail a BCR. Și explică faptul că măsura de eliminare a comisioanelor de anticipare rambursată, propusă în cadrul Directivei 17, nu este una prea bună, pentru că acel comision echilibra practic riscul asumat de bancă. „Penalitățile ce se pot acumula pentru neplata la timp a ratelor sunt împovărătoare pentru consumator, fiind mare riscul pierderii locuinței în cadrul derulării procedurilor de executare silită și al rămânerii cu datorii față de creditor, deși garanția a fost executată. Prin urmare, se impun măsuri imediate pentru a asigura protecția necesară consumatorilor în cazul în care există dificultăți la rambursarea ratelor, în situația executării silite, precum și a cesionării creanței către entitățile care desfășoară activitatea de recuperare creanțe“, se mai arată în proiectul ordonanței adoptat la finalul lunii trecute. Noua lege modifică prevederile referitoare la dobânzile penalizatoare pe care au voie să le încaseze băncile de la clienți. Actul presupune și implementarea unor măsuri în timpul creditului, precum obligația de a informa clientul referitor la anumite fluctuații ce pot apărea – iar aceste măsuri sunt apreciate de Dana Demetrian ca fiind corecte.

Un alt punct important este limitarea dobânzilor penalizatoare pe sistemul 3-2-0: astfel, banca este obligată să limiteze la 3% dobânda în cazul restanțelor, la 2% în perioada preexecutare și să o elimine atunci când se începe executarea silită.

Pe 30 septembrie, Banca Comercială Română (BCR) a implementat ordonanța de adoptare în legislația românească a Directivei 17 privind creditele ipotecare. „Ordonanța nu are caracter retroactiv, băncile rămân responsabile în identificarea unor soluții sustenabile pentru clienți“, spune Demetrian.

Prima variantă a acestui act normativ a apărut în urmă cu mai mult de un an, în februarie 2015, dar scandalurile succesive pentru conversia creditelor în franci elvețieni iar ulterior darea în plată au întârziat demersurile de adoptare a legii. Potrivit ANPC, „sunt necesare prevederi speciale urgente“, din pricina „dezvoltării continue pe care activitatea de recuperare creanțe o cunoaște și faptul că tot mai mulți creditori cesionează creanțe către entitățile care desfășoară activitatea de recuperare creanțe, precum și lipsa unui cadru legislativ care să stabilească un echilibru în relația contractuală dintre consumatori și entitățile care desfășoară activitatea de recuperare creanțe“. Ordonanța prevede că în cazul creditelor ipotecare evaluatorii trebuie să fie membri ai ANEVAR, dar nu mai este obligatoriu să fie doar cei agreați de bancă. Calitatea evaluării, crede Demetrian, este un factor important pentru acordare și pentru monitorizarea ulterioară a riscului.

Una dintre cerințele precontractuale este standardizarea ofertelor: astfel, clinții pot afla încă de la început condițiile de la toate instituțiile, pentru a lua cea mai bună decizie. Noutatea se regăsește în faptul că în documentul nou intră mai multe detalii cu privire la riscuri. Fiind vorba și de același format la toate băncile, comparația devine mult mai ușoară pentru client. „Clientul va avea un teanc mult mai mare de documente cu care va pleca de la noi, dar acest lucru este în beneficiul său“, spune reprezentanta BCR.

Având în vedere că au trecut zece ani de când s-a schimbat modul de calcul al graficului de îndatorare, Demetrian afirmă că acesta ar trebui refăcut astfel încât să ia în calcul și eventualele taxe pe care oamenii trebuie să le plătească. Astfel, atunci când clientul ia un credit, va avea toate informațiile în ce privește perioada de rambursare.

Un subiect important de discuție a fost legat și de efectele legii dării în plată, care a generat reacții puternice și contradictorii la nivelul întregii societăți, pornind de la pledoarii privind caracterul social și până la atenționări privind o posibilă înăsprire a condițiilor de creditare și chiar efecte nefavorabile asupra creșterii economice.