Mai mulți români vor să se angajeze, dar peste jumătate din salariați vor să schimbe locul de muncă

Vestea bună: peste 300.000 de români și-au făcut pentru prima dată în 2020 cont pe platforma de recrutare online eJobs. „Angajarea a fost pe parcursul anului 2020 principalul obiectiv profesional al românilor. 2020 a fost anul recordurilor în materie de aplicări”, anunță e-Jobs.

Luna ianuarie 2021 a debutat în forță, cu peste 500.000 de aplicări în primele două săptămâni ale anului și aproape 70.000 de oameni care și-au trimis CV-ul pentru angajare, menționează Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online.

Mai mult de 7.000 de locuri de muncă au fost postate în primele săptămâni din 2021, retailul, bankingul, IT-ul și industria de comunicații fiind pe primele locuri.

Vestea proastă: conform unui sondaj realizat de BestJobs, a doua mare platformă de recrutare online, mai mult de jumătate dintre angajații români se gândesc să schimbe locul de muncă în 2021, iar 28% au făcut chiar pași concreți în această direcție.

De ce vor să schimbe jobul? 39% dintre angajați spun că principalul criteriu este salariul; 29% susțin că voiau să schimbe locul de muncă înainte de pandemie pentru că vor o altă provocare în carieră; 27% dintre angajați susțin că actualul loc de muncă nu le oferă suficiente oportunități de dezvoltare profesională; 19% dintre cei care au răspuns la sondaj se gândesc la un job în străinătate, dacă firma i-ar anunța că urmează să le scadă salariul, 57% spun că ar accepta, dar și-ar căuta imediat un alt job; doar 15% și-ar da demisia pe loc.

Ca o concluzie, pe piață au apărut candidați care își caută un job, ceea ce este un lucru bun, dar pe de altă parte, jumătate dintre angajații existenți ar vrea să schimbe locul de muncă, ceea ce este dărâmător din punctul de vedere al unei companii.

Economia României a scăzut cu aproape 5% în 2020, iar previziunea optimistă pentru 2021 indică o revenire de 4,3% în varianta guvernului și de 2,5-3,5% în varianta analiștilor.

Marile rețele de comerț, care sunt preponderent străine, vor să investească între 700 și 800 de milioane de euro în acest an pentru a deschide încă 400 de magazine noi. Asta înseamnă noi locuri de muncă.

Pe de altă parte, cei din IT, care se confruntă cu un deficit de 15.000 de programatori, vor să mai angajeze între 10 și 100 de programatori/companie ca să facă față cerințelor de digitalizare ale clienților. Problema în România este că lipsește mijlocul: avem poziții deschise pentru lucrători comerciali în supermarketuri, unde nu ai nevoie de foarte multă școală, iar pe de altă parte avem nevoie de IT-iști, unde este nevoie de o școală destul de înaltă. Salariile între cele două extreme se mișcă între 1.500 de lei și 7.500 de lei, adică 1.600 de euro.

Pentru pozițiile de mijloc, unde ai nevoie de școală și de mai multă specializare, există un mare gol în piață. Companiile românești nu pot să plătească salarii mai mari, iar multinaționalele nu găsesc suficienți specialiști pe cât ar avea nevoie.

Anul 2020, când economia și companiile s-au confruntat cu aceasstă criză COVID a mai temperat din vânzoleala de pe piața forței de muncă, dar la primul semn de creștere economică, tensiunile se vor relua.

Odată ce va dispărea pandemia, exodul extern se va relua, pentru că salariile nu sunt suficient de mari încât să constituie o alternativă pentru cei care se gândesc să lucreze în străinătate.

Nici creșterea salariului minim – cu numai 3%, care înseamnă un plus de 43 de lei net pe lună, până la 1.386 de lei – nu ajută prea mult piața muncii.

Dacă această tensiune de pe piața forței de muncă se va menține în următorii 5 ani, iar bazinul disponibil de angajați va seca, România nu va mai atrage investiții, nici străine și nici românești, pentru că nu va avea cu cine să le facă.

Importul de asiatici, cota fiind de 25.000 pe an, poate să tempereze febra de pe piața forței de muncă, dar mai mult în construcții sau în joburile care nu necesită o pregătire superioară.

Pentru celelalte joburi, unde trebuie mai multă școală și pregătire, piața va fi extrem de dură, în sensul că nu se vor găsi candidați. Companiile românești nu au suficientă valoare adăugată ca să plătească salarii ca în IT, de peste 1.500 de euro pe lună.

(cristian.hostiuc@zf.ro)