Mai multe ONG-uri dezaprobă poziția CSM față de dezbaterea autonomiei Ținutului Secuiesc

CSM a transmis, în 11 septembrie, într-un comunicat, că “lansarea, prin orice mijloc de comunicare în masă, de către vectori de imagine – indiferent dacă sunt analiști, jurnaliști, politicieni – în spațiul public, a unor teme ce exced cadrului constituțional în materia înfăptuirii justiției în România, reprezintă un potențial de afectare a independenței și prestigiului acesteia și o agresiune la principiile statului de drept”.

De asemenea, este invocat articolul 152, alin. 1 care stabilește limitele revizuirii Constituției României, menționându-se, printre altele, faptul că nu pot fi modificate caracterul național unitar, forma republicană de guvernământ și limba oficială a statului.

“Dorim să le reamintim membrilor CSM că articolul 10 al Convenției Europene a Drepturilor Omului stabilește că orice persoană are dreptul la libertate de exprimare. Acest drept include libertatea de opinie și libertatea de a primi sau a comunica informații ori idei fără amestecul autorităților publice și fără a ține seama de frontiere. De asemenea, jurisprudența CEDO arată că libertatea de exprimare este protejată atâta timp cât se urmărește dezbaterea liberă și cu bună-credință a chestiunilor de interes public, inclusiv atunci când este vorba de funcționarea justiției. Dreptul la liberă exprimare include, în consecință, și dreptul de a dezbate prevederile Constituției României, inclusiv pe acelea care nu fac obiectul revizuirii”, se arată într-un comunicat semnat de ActiveWatch
Centrul pentru Jurnalism Independent, Centrul de Resurse Juridice, Centrul de Resurse pentru Participare Publică – CeRe și Asociația Funky Citizens.

ONG-urile mai spun că, “într-o societate ce se vrea a fi democratică, dezbaterea publică trebuie să fie liberă, neinhibată de teme tabu, în limitele toleranței și a respectului pentru diversitatea opiniilor”.

“Astfel de dezbateri nu pot decât să consolideze spiritul democratic în societate, nicidecum să-l «agreseze». Tocmai interzicerea sau restrângerea dezbaterii libere de idei poate contribui la subminarea democrației și a statului de drept, prin apariția unor opinii sau curente politice radicale”, se mai spune în comunicat.

Totodată, reprezentanții societății civile spun că CSM poate fi acuzat de dublu standard, din moment ce nu a existat o reacție similară la dezbaterile pe marginea formei de organizare a statului.

“Monarhia constituțională este sprijinită deschis în spațiul public de un mare număr de români, printre care se află importanți lideri politici, formatori de opinie, jurnaliști sau oameni de cultură. De altfel, chiar televiziunea publică difuzează săptămânal o emisiune care susține soluția monarhiei constituționale”, completează aceștia.

Prin urmare, organizațiile semnatare solicită Consiliului Superior al Magistraturii ca, în calitate de garant al independenței justiției, să organizeze o dezbatere publică cu privire la modalitățile alternative de organizare a justiției care să fie în concordanță cu drepturile minorităților naționale menționate în documentele internaționale asumate de către România.

Punctul de vedere al CSM a fost făcut public, în 11 septembrie, “având în vedere vehicularea și dezbaterea în mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Ținutului Secuiesc din România”.

CSM citează prevederi conform cărora “este interzisă înființarea de instanțe extraordinare; prin lege organică pot fi înființate instanțe specializate în anumite materii, cu posibilitatea participării, după caz, a unor persoane din afara magistraturii”.

CSM citează și prevederile privind folosirea limbii materne și a interpretului în justiție: Procedura judiciară se desfășoară în limba română; Cetățenii români aparținând minorităților naționale au dreptul să se exprime în limba maternă în fața instanțelor de judecată, în condițiile legii organice; Modalitățile de exercitare a acestui drept, inclusiv prin folosirea de interpreți sau traduceri, se vor stabili astfel încât să nu împiedice buna administrare a justiției și să nu implice cheltuieli suplimentare pentru cei interesați; Cetățenii străini și apatrizii care nu înțeleg sau nu vorbesc limba română au dreptul de a lua cunoștință de toate actele și lucrările dosarului, de a vorbi în instanță și de a pune concluzii, prin interpret; în procesele penale acest drept este asigurat în mod gratuit.

Potrivit proiectului de autonomie a Ținutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu o comentează, nefiind cea oficială, locuitorii din Ținutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curții Constituționale și instanțelor judecătorești în limba maghiară.

“Ținutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar și indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituție și prezentului statut, cuprinzând unități administrative din județele Covasna, Harghita și Mureș. (…) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum și în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. (…) Cetățenii rezidenți pe teritoriul Ținutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curții Constituționale și instanțelor judecătorești în limba maghiară. Instanțele sunt obligate să primească aceste înscrisuri și să recunoască întreaga lor eficacitate juridică”, se mai arată în documentul citat.

Conducerea UDMR susține că varianta oficială a proiectului de autonomie a Ținutului Secuiesc inițiat de Uniune va fi afișată pe site-ul propriu în limbile română și maghiară în perioada următoare.

De altfel, după exprimarea punctului de vedere al CSM, UDMR a transmis într-un comunicat că UDMR instituția “și-a depășit atribuțiile constituționale, exprimându-și un punct de vedere politic, într-un subiect politic, cu privire la un proiect de lege apărut în presă”.