Mai mult fum peste hotare - țigările made in România ajung în zeci de țări

“ESTE O ADEVĂRATĂ PIATRĂ DE HOTAR PENTRU NOI,” spune Mike Edwards, directorul fabricii British American Tobacco de la Ploiești. El se referă la faptul că la sfârșitul lui 2014 va fi finalizată investiția totală de 40 de milioane de euro pentru extinderea, dotarea și echiparea fabricii, iar volumele exportate vor crește de la 46% în prezent la circa 60%. Edwards a fost încântat să preia, în toamna lui 2009, operațiunile fabricii din România, având anterior un mandat de conducere a unității de producție din Serbia și după ce mai lucrase anterior în alte trei țări. Pentru cele 40 de milioane de euro investite la Ploiești, pe lista scurtă s-au aflat mai mulți candidați. Orașul aflat la o aruncătură de băț de Capitală a câștigat duelul, fiind luați în calcul mai mulți factori: așezarea geografică pentru a avea costuri logistice bune, infrastructura (“străzile nu sunt neapărat bune, dar proiectele se vor încheia la un moment dat”), apropierea de portul Constanța (“importăm materii prime, deci e important”), calificarea personalului (pentru că în oraș au investit deja zeci de multi-naționale) și, nu în ultimul rând, costurile cu salariile (care, în mod evident, sunt mai mici decât în alte țări din Uniunea Europeană). Singurul dezavantaj pe care îl vede Mike Edwards în ce privește Ploieștiul față de alte orașe europene este costul energiei electrice, care ar putea crește în perioada următoare, iar volumul de energie consumat de utilajele din fabrică este uriaș.

La Ploiești sunt produse 19 mărci care sunt exportate acum în toată Europa, șase fiind branduri internaționale (Dunhill, Kent, Pall Mall, Vogue, Viceroy și Lucky Strike), restul fiind locale (de exemplu MS, care are o cotă de piață consistentă pe piața Italiei). Fumătorii români sunt atipici, constată Edwards, pentru că aici mărcile internaționale dețin cea mai importantă felie din piață, mărcile locale având cote neîn-semnate. Fostul monopol de stat, Societatea Națională Tutunul Românesc, care producea pe vremuri Snagov și Carpați, a pierdut aproape toți consumatorii în favoarea mărcilor celor trei producători internaționali. Și pentru că “rutele logistice sunt bune, țigaretele de la depozitul logistic ajung pe piața din Marea Britanie în numai câteva zile”, spune directorul fabricii de la Ploiești. 540 de oameni lucrează acum în fabrică, iar în toamnă numărul va crește, estimează Edwards, cu aproximativ 20%. Pentru creșterea capacității de producție a fost nevoie de ridicarea din temelii a unei noi construcții pe terenul deținut de companie, iar depozitul va fi relocat în parcul logistic West Park. De acolo va pleca spre restul Europei 46% din producția de 26 de miliarde de țigarete a fabricii BAT din Ploiești.

Ponderea exporturilor este chiar mai mare în cazul fabricii pe care o are Philip Morris în Otopeni, adică 80%, cea mai mare parte având ca destinație 15 piețe din UE, din care cea mai importantă este Italia, unde ajung produse precum Muratti, Merit sau Diana, spune Sorana Mantho, corporate affairs director. “În 2012, Philip Morris România a investit un milion de euro în modernizarea fabricii din Otopeni pentru instalarea unei noi unități de răcire eficientă din punct de vedere energetic”, declară Mantho. Investiția face parte dintr-un program mai amplu care are ca scop reducerea impactului asupra mediului. Grupul deține 56 de centre de producție în 33 de țări, în care produce peste 860 de miliarde de țigarete în fiecare an. Fabrica din România este construită pe 3,3 hectare, iar investiția totală ajunge la 120 de milioane de euro.
CU PROCENTE BUNE S-A MĂRIT PE PARCURSUL ANULUI TRECUT ȘI SUPRAFAȚA FABRICII JTI DIN PIPERA, pentru că și JTI a decis să sporească volumele de producție. Valoarea proiectului este de 25 de milioane de euro, spune Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova și Bulgaria. Suma totală a investițiilor companiei pe piața locală se apropie de 100 de milioane de euro. Compania și-a început operațiunile pe piața autohtonă în 1993, moment în care importa țigarete din Germania. Situația s-a schimbat radical de-atunci, pentru că în prezent JTI exportă circa 65% din producție în peste 45 de țări din întreaga lume, principalele piețe de desfacere din Europa fiind Germania, Austria și Cehia.

Unele țigaretele produse la București străbat însă drumuri mai lungi, având ca destinații America de Sud sau Asia. “Ca termen de comparație, pot spune că în acest moment capacitatea de producție este la un nivel aproape dublu față de cel înregistrat în 2010, când însă din pricina creșterii pieței negre volumele fabricate au fost reduse”, declara anterior Gilda Lazăr. Pentru cei familiarizați cu mărcile pe care producătorul le aduce pe piața românească – cum sunt Camel, Sobranie, Winston – pachetele ce pot fi văzute în fabrică sunt în mod evident diferite, atât în ce privește numele (de pildă Time sau Camel fără filtru pentru fumătorii care își doresc un gust foarte puternic), cât și culorile sau mărimea pachetelor, la Pipera fiind produse țigarete extra lungi, care nu se vând pe piața locală. “Exportăm Camel fără filtru în toate țările UE. Este un sortiment destinat exclusiv exportului ca, de altfel, multe alte mărci care nu figurează în portofoliul destinat pieței românești”, adaugă Gilda Lazăr. Personalul fabricii de țigarete a crescut cu 125 de oameni în urma noii investiții, ajungând acum la 333 de angajați (compania are în prezent aproape 1.000 de angajați), dar în nicio zonă a fabricii nu este aglomerație. Majoritatea etapelor de fabricație exclud complet manopera muncitorilor, cu câteva apăsări pe butoanele computerelor fiind selectate procesele dorite. “Și forța de vânzări s-a mărit cu mai mult de 50 de oameni”, mai spune reprezentanta JTI. Grupul are peste 20 de fabrici pe toate continentele, iar cea din Pipera este recunoscută în grup pentru eficiența costurilor și are o întreagă pleiadă de certificări. “JTI Manufacturing a fost prima companie din România recunoscută ca “5S – Best in Class”, în 2009, certificarea fiind înmânată reprezentanților JTI chiar de către fondatorul Institutului Kaizen, profesorul Masaaki Imai”, spune Gilda Lazăr. În grupul JTI mai există o singură fabrică certificată 5S, la Trier, în Germania, iar în Europa sunt doar opt companii care au această certificare.

Una peste alta, după ce ani în șir România s-a dovedit a fi o piață excelentă de consum, mai nou pășește încet în liga exportatorilor. Are o serie de avantaje, între care așezarea geografică, costul forței de muncă raportat la calificări și fabrici de ultimă generație. Avantaje de pe urma cărora ar putea câștiga bani buni și producătorii din alte domenii.