Mai are BNR bani să susțină cursul leului?

“Nu cădeți în păcatul să luați variația rezervei valutare și să credeți că orice minus înseamnă intervenție a BNR pe piață pentru apărarea monedei. Rezerva de la BNR include și rezervele minime obligatorii ale băncilor, care fluctuează zilnic, pentru că băncile nu au decât obligația de a ține la BNR o sumă medie pe toată perioada de aplicare, care nu coincide cu luna calendaristică. Ele pot să țină timp de 5 zile 100 de milioane și timp de 7 zile un miliard de euro”, a explicat Mugur Isărescu.

În al doilea rând, nicio bancă centrală nu apără moneda strict prin vânzare directă de valută pe piață. “Intervenția se face într-un sens mai complex, de reglare a direcției lichidității pe piață. Iar de multe ori nici nu trebuie să intervenim direct sau indirect, pentru că o bancă centrală are și alte tehnici”, a explicat Isărescu.

În fine, mărimea rezervei valutare de la BNR se judecă nu în valoare absolută, ci raportat la capacitatea de acoperire a importurilor (un optim fiind să acopere 4-6 luni de importuri prospective; acum câteva luni, rezerva acoperea chiar 8 luni de importuri prospective), la datoria pe termen scurt a țării, “care nu ne-a dat un spațiu de manevră la fel de generos”, și la capacitatea de finanțare a țării din alte surse, de pildă fonduri UE. De aici și apelul guvernatorului la o “detensionare a situației politice”, cu atât mai mult cu cât “nu se întrevede în săptămânile următoare o calmare a situației financiare europene”.

Analiștii ING Bank România au comentat în această săptămână că BNR trebuie să fi folosit în luna iulie peste un miliard de euro pentru a susține leul (cifră despre care guvernatorul Isărescu a spus că este incorectă) și au estimat că “presiunea de depreciere asupra leului ar putea crește dacă rezerva valutară continuă să scadă în același ritm”. Mai mult, analiștii ING cred că, după ce leul s-a depreciat față de euro cu 2,7% în luna iulie – a patra depreciere ca mărime din 2009 încoace -, “este probabil ca această evoluție, care pare să fi fost cauzată de tensiunile politice, să continue și în trimestrele viitoare, cel puțin până în primul trimestru al anului viitor, când vom ști structura noului parlament și a noului guvern, ca și planurile noii administrații”.

La rândul său, președintele suspendat Traian Băsescu a proclamat, recent, că leul nu mai are șanse să-și revină după referendum, nu doar pentru că răul creat de instabilitatea politică e prea mare, dar și pentru că BNR nu mai are resurse să stopeze deprecierea leului, fiindcă se apropie de “limita sub care nu putem coborî din punctul de vedere al rezervelor”. Această afirmație este falsă, iar faptul că imediat după rostirea ei cursul a crescut o transformă într-un veritabil atac verbal contra leului.

“Cursul de schimb flexibil și-a făcut în mare măsură datoria până acum, pentru că ne-a dat posibilitatea să menținem o relativă stabilitate pe piața monetară și la nivelul costurilor de finanțare a deficitului public”, a adăugat guvernatorul BNR, subliniind că “avem în cont un anumit spațiu de manevră și n-am ajuns într-un colț, însă acest spațiu de manevră trebuie administrat cu înțelepciune”.

El a precizat, în context, că nu întrevede o situație în care România va fi silită să apeleze la banii din acordul FMI, pentru că “rezerva valutară este încă la un nivel adecvat și avem mai mult decât o simplă speranță că lucrurile se vor rezolva”. O îmbunătățire a finanțării externe a deficitului bugetar va ajuta și rezerva valutară administrată de BNR; în plus, “rezerva este ținută nu ca s-o folosești, ci ca s-o demonstrezi, să descurajezi speculațiile pe curs cu ajutorul ei”.