Lupte grele între ANI și baronii locali. Mai rezistă ANI?

Iohannis a replicat că inițiativa ANI este “o interpretare excesivă a legislației”, sugerând că a semnat contractul respectiv pur și simplu fiindcă tipografia a câștigat o licitație. Mult mai agresiv a reacționat senatorul Valer Marian (exclus din PSD, actualmente PPDD), acuzat și el de ANI de incompatibilitate, alături de Liviu Harbuz (deputat PSD) și de Marian Rasaliu (fost senator PDL, actualmente PSD). Valer Marian, devenit celebru ca acuzator al lui Victor Ponta, despre care a susținut că diverse episoade din trecutul său personal îl fac vulnerabil la șantaj din partea lui Traian Băsescu, declară acum că decizia ANI este o “imbecilitate juridică” și că va face plângere penală contra șefului ANI, Horia Georgescu.

Acuzațiile ANI intervin în contextul în care PSD a inițiat un proiect de lege care prevede eliminarea incompatibilității între funcțiile de primar sau președinte de CJ și cele deținute în conducerea unor companii de utilități publice. Proiectul de lege a fost aprobat tacit de Cameră și urmează să fie dezbătut în Senat.

Desființarea ANI, etichetată drept o instituție “băsistă”, sau reducerea drastică a atribuțiilor agenției a fost de la bun început una dintre direcțiile de acțiune ale unora dintre politicienii actualei puteri, mai ales că din cauza ANI însuși guvernul Ponta a pornit cu stângul, cu trei miniștri declarați incompatibili de ANI, iar candidatul actual al PNL pentru portofoliul Transporturilor, Ovidiu Silaghi, are un proces pe rol cu aceeași ANI.

În total, 108 de aleși locali au fost declarați de ANI incompatibili sau în conflict de interese din 2008 până în prezent. Printre aceștia figurează președintele CJ Constanța, Nicușor Constantinescu (PSD), președintele CJ Brașov, Aristotel Căncescu (PNL) sau fostul președinte al CJ Dâmbovița, deputatul Florin Popescu (PDL). Horia Georgescu, șeful ANL, anunța în primăvară că a constatat îîncălcarea regimului juridic al conflictului de interese și al incompatibilităților în cazul a 78 de consilieri județeni și locali care ar fi creat statului român un prejudiciu de aproape 38 mil. lei.