Lupta pentru mediu: Cum a ajuns Bucureștiul orașul cu cel mai aglomerat trafic și ce soluții există?

Bucureștiul a ajuns anul trecut ora­șul cu cel mai aglomerat trafic din lume, astfel că oamenii au pierdut 134 de ore stând blocați pe șoselele din Capitală, potrivit raportului pe 2020 al Global Congestion Impact.

„Traficul esta baza poluării, el duce valorile până la limită, dar și în­căl­zirea locuințelor – individual sau prin termoficare – și arderile de cau­ciucuri și deșeuri și lucrările in­dus­tri­ale poluează, și mai vine și vre­mea. Cele mai mari valori de de­pășire a calității aerului nu sunt nea­părat în centrul Capitalei, ci în zo­nele tranzitate, la Piața Sudului, Bă­neasa, Ștefan cel Mare și Mihai Bravu“, a spus recent Oana Ne­neciu, directorul executiv al Eco­polis, o organizație neguver­na­mentală de mediu.

Organizația a hotărât în 2018, îm­preună cu mai mulți parteneri, să pună pe picioare o platformă de monitorizare a calității aeru­lui. Ei au dezvoltat platforma Aer­live și au montat în Bucu­rești, la început, în decembrie 2019, 10 senzori de monitorizare a calității aerului, iar acum au aproa­pe 40.

„România se află pe primul loc în UE la rata mortalități din cauza bolilor asociate cu poluarea. Anual, 27.000 de români mor din cauza bolilor respiratorii sau cardiace asociate cu poluarea, conform celor mai recente statistici europene.“

Infrastructura ar putea fi un punct de plecare pentru redu­ce­rea poluării din București, con-sideră Alin Tănase, coordonator de campanii la Greenpeace România, întrucât unul dintre principalii factori de poluare este transportul. Astfel, acesta susține că oamenii care folosesc mașina pentru a se deplasa ar trebui să folosească mai des bicicleta, transportul în comun sau să meargă pe jos, însă infrastructura din București nu este suficient de dezvoltată pentru ca ei să renun-țe la mașina personală.

O altă problemă este faptul că de multe ori în fiecare mașină se află un singur pasager, fapt ce duce la un număr atât de mare de autovehicule pe șosele.

Datele oficiale arată că circa 50% din deplasările zilnice se fac cu mașina personală – ceea ce generează poluarea cu noxe și praf fin, denumit și PM 2,5 – , doar 1% dintre acestea sunt făcute cu bicicleta și aproximativ 15-20%, prin mersul pe jos. Totuși, în București sunt doar 10-20 km de piste de biciclete, dar 1.800 km de străzi. În timp, ce alte orașe din lume pariază pe mersul pe două roți și dezvoltă piste și sisteme facile, în România cei mai mulți bicicliști spun că a alege acest mijloc de transport e mult mai periculos.

Totodată, este nevoie de eficientizarea transportului public, prin benzi unice pentru autobuze sau prin electrificarea transportului, adaugă reprezentantul Greenpeace, o organizație internațională independentă, prezentă în peste 55 de țări din întreaga lume, care acționează pentru a schimba atitudini și comportamente și pentru a proteja și conserva mediul înconjurător.

Un raport recent al Greenpeace arată că România se situează pe locul 15 în topul celor mai poluate țări din Europa, fiind în linie cu țările din est. Datele folosite în acest raport, susține Alin Tănase, vin atât din rețele oficiale, cât și din rețele independente, care au apărut pentru că autoritățile nu monitorizează corespunzător PM 2,5 și care aduc o serie de date valoroase. Astfel, piața locală ar putea sta chiar mai rău în clasament.