Lupta micilor ateliere românești cu marile lanțuri de magazine venite din afară. Cum reușesc să fure din clienții acestora

Garajul Galben
Dragoș Jivan și Radu Piloca au început în urmă cu circa opt ani să recondiționeze biciclete într-un garaj din Timișoara. Ulterior, au început să-și diversifice activitățile și au trecut la confecționarea de mici obiecte de mobilier, precum cuiere, taburete sau măsuțe de cafea. Activitatea a crescut de la an la an, iar din 2019 a devenit o afacere în adevăratul sens al cuvântului, în producția de mobilier unicat. Businessul poartă numele de Garajul Galben. De ce astfel? Pentru că au luat singura găleată de vopsea pe care au găsit-o rătăcită și au vopsit garajul cu ea. În galben. Și așa a apărut Garajul Galben.
Hala de producție a celor trei tineri se află, în acest moment, în afara Timișoarei, în apropierea șoselei de centură. Tot mobilierul este realizat din lemn masiv, de esență superioară.
Una dintre piesele de rezistență ale celor trei designeri este Muzikia, o creație compusă din trei esențe de lemn – stejar, nuc american și carpen, pe cadru metalic tratat doar cu lac transparent pentru a scoate în evidență textura neprelucrată a metalului. Piesa este folosită ca suport pentru boxe, pentru pick-up ori pentru discuri.

Movi Design
Mirela Florea, de profesie inginer, a început în urmă cu 16 ani producția de mobilă într-un mic atelier din București, sub numele Movi Design. Astăzi, mobilierul este realizat într-o fabrică de 1.000 de metri pătrați din București.
Totul a pornit cu o investiție de 5.000 de euro, după o perioadă în care antreprenoarea a lucrat pentru un institut de proiectare a podurilor. La început, avea doar o bormașină și doi băieți care nici nu se pricepeau prea bine la mobilă, dar au învățat împreună pe parcurs, își amintește Mirela Florea. Mai bine de cincisprezece ani mai târziu, proiectarea și prelucrarea mobilierului se face cu mașini cu comandă computerizată. Utilajele noi scurtează timpii de producție pentru elementele de mobilier, astfel că și numărul de proiecte realizate a crescut. Proiectele vin nu doar din București, ci și din provincie – din orașe ca Tulcea, Timișoara, Sibiu, Brașov, Sighetu Marmației, iar uneori chiar din afara țării. Din fabrica Mirelei Florea au plecat piese de mobilier către Germania și Italia, însă, în cazul comenzilor pentru străinătate, mai dificilă este asigurarea montajului.

Șezi Brand
Șezi Brand, afacerea construită de doi arhitecți – Octavia și Lucian Loiș, într-un mic atelier din comuna Ciugud, județul Alba, a pornit în urmă cu cinci ani de la două scaune sculptate pentru un cuplu care urma să se căsătorească. Ulterior, la îndemnul familiei, cei doi antreprenori au lăsat orașul pentru liniștea din atelier și realizează circa 400 de produse de mobilier sculptat manual.
Deși nu aveau experiență în arta lemnului, Constantin Donisan, unchiul lui Lucian Loiș, le-a ghidat pașii la început celor doi antreprenori. După ce și-au achiziționat câteva utilaje de tâmplărie de mici dimensiuni, antreprenorii au trecut la construcția unui mic atelier în curtea casei de vacanță a părinților din județul Alba.
Motivele tradiționale sunt specifice pentru Șezi Brand, cei doi fondatori găsindu-și inspirația în cărți, vizitele la muzee, dar și în jurul lor. Octavia Loiș spune că viața retrasă din comuna din Alba îi ajută să creeze modelele.
Dacă la început clienții comandau doar scaune, acum portofoliul Șezi Brand s-a diversificat, iar oamenii își îndreaptă atenția și spre mese, băncuțe, paturi, dulapuri, amenajarea camerelor pentru copii.

Kenosis
Andreas Samuelsson, un suedez mutat de un deceniu și jumătate în România, a început în urmă cu patru ani să sculpteze în lemn tocătoare, mese și rafturi rustice, într-un atelier de 400 de metri pătrați din Giarmata, localitate aflată la 17 kilometri de Timișoara.
Antreprenorul a pornit afacerea din pasiunea pentru natură, moștenită de la tatăl său și din plăcerea de a modela lemnul. Finanțarea inițială a fost de 100.000 de euro și a venit de la o fundație suedeză, cu scopul de a sprijini comunitatea de rromi din România. Astăzi, Kenosis are o echipă care reunește 11 persoane, cinci de etnie rromă și șase de etnie română.
Echipa Kenosis a început cu produse mici, cu tocătoare și stative pentru telefoane, iar în prezent realizează chiar și mese și rafturi, paturi sau alte obiecte mari de mobilier.

Pătuțul lui Eric

Soții Alin și Diana Mindu au lăsat joburile din corporații pentru a se dedica propriului business, Pătuțul lui Eric, o afacere în producția de mobilă pentru copii, inspirată de la numele copilului celor doi, care a fost și primul care a încercat produsele. După o investiție inițială mică, de 5.000 de euro, cei doi antreprenori au ajuns să dezvolte 20 de modele de pătuțuri pentru copii.
Pătuțul lui Eric se bazează pe conceptul Montessori, prin care se promovează dezvoltarea naturală a copiilor. Părinții și bunicii sunt publicul-țintă pentru business, iar produsele sunt adaptate în funcție de vârsta copilului și camera în care urmează să fie amplasat produsul.
Forma de casă pe care o are patul îl ajută pe copil să simtă că are propria casă, devenind astfel mai ușor pentru părinți să-l mute în propria cameră sau propriul pătuț.

Solid Atelier
Ideea lui Adrian Holerga de a deschide un atelier de mobilă luase naștere cu mult timp în urmă și a început să prindă contur în iarna lui 2019. Chiar și în condiții de pandemie, Solid Atelier – proiectul său – nu s-a dat înapoi de la lansare, astfel că, la sfârșitul lunii aprilie 2020, mobilierul și corpurile de iluminat făcute într-un mic atelier de lângă Capitală au ieșit în lume.
La final de aprilie, în plină stare de urgență, Solid Atelier exista deja printr-un site, cu o gamă de 44 de produse diferite, fiecare având între șapte și 56 de variații de culori.
Adrian are în spate o experiență de câțiva ani în zona creativă, astfel că tot ceea ce înseamnă strategie, marketing, creație, fotografie de produs și crearea site-ului a fost rezultatul propriilor eforturi. Solid Atelier este, în acest moment, un business la nivelul de atelier și așa ar vrea să-l păstreze, fără pretenții de a ajunge la stadiul de mare fabrică de mobilă.
Stilul pe care și l-a asumat Adrian Holerga este unul industrial, cu țevi galbene de gaz sau roșii de hidrant și lemn masiv care să te transpună într-un spațiu ca de producție industrială, tipic mediului urban. Solid Atelier are două categorii de clienți în vizor: pe de o parte, sunt cei care vor să-și personalizeze casele după sufletul lor, iar pe de alta sunt jucătorii din HoReCa, astfel încât mobila din atelierul aflat în Bălăceanca, lângă București, să ajungă în cât mai multe hoteluri, cafenele, baruri și restaurante.

Durbane urbane
Pentru cei mai puțin conformiști, mobilă poate deveni oricând o combinație de lădițe din lemn, așezate astfel încât să poată primi în gazdă cărțile preferate sau orice alte decorațiuni. Durbane urbane este un brand numai bun pentru astfel de improvizații. Născut în Brașov, sub „bagheta” lui Mădălin Pop, businessul și-a început existența în urmă cu aproape trei ani.
Numele de „Durbane urbane”, unde „durbană” este un termen arhaic pentru „lădiță”, a fost ales pentru a sugera că astfel de obiecte pot fi integrate în zilele noastre. Durbanele urbane poartă nume care amintesc de personaje din poveștile și legendele românești, printre care Cosânzeana, Dochia, Neghiniță și Făt-Frumos.
Familia lui Mădălin Pop avea deja atelierul din 1995 în Brașov și producea inițial acolo mobilier de grădină pentru export. După 2008, s-a reprofilat pe piața internă și a început să facă elemente de mobilier urban, scaune și măsuțe pentru copii. Bucățile mici de lemn care rămâneau după prelucrarea obiectelor de mobilier au tot fost păstrate de-a lungul timpului, cu scopul de a fi refolosite pentru alte produse. Astfel, materia primă vine, în mare parte, din bucățile de lemn care rămân în atelier.

O piață a exportatorilor
Volumul producției de mobilă și a ajuns la 2,32 mld. euro în 2019, în scădere față de 2,49 mld. euro în 2018, arată datele Asociației Producătorilor de Mobilă din România (APMR). Lipsa forței de muncă, majorarea prețului lemnului autohton – lemn masiv, stejar, fag – și creșterea costurilor cu utilitățile sunt factorii care au generat acest declin. Totuși, producătorii de mobilă continuă să exporte peste 90% din producția anuală, cei mai „avizi” consumatori de mobilă „made in Ro” fiind Germania, Slovacia, Marea Britanie, Spania și Polonia. În 2019, lucrau 56.200 de angajați în industria mobilei, un domeniu care continuă să crească și să se diversifice, susținut și de brandurile mici care apar an de an.

Ziarul Financiar și Business Magazin au spus, din mai 2019 până acum, poveștile mai multor afaceri de la zero în producția de mobilă. Pe câteva dintre ele, le regăsiți în aceste pagini.