Luptă la vârful topului. Cum s-a schimbat topul băncilor după active în ultimul deceniu. Cine a câștigat teren și cine a pierdut față de 2012 și 2008

Clasamentul celor mai mari jucători din banking a înregistrat după 2008 schimbări importante de poziție, unele bănci cu o cotă de piață mai mică reușind să câștige teren pe seama pierderii de cotă de piață a altor bănci mari. Au fost exituri din piață, consolidarea unor jucători existenți, dar și intrări de noi bănci.

Anii de criză economică de după 2008 au evidențiat diferențe mari între situațiile băncilor de pe piață: unii jucători au reușit să câștige cotă de piață fie organic, fie și prin achiziții, în ciuda mediului economic advers, în timp ce alții s-au ajustat, fiecare după cum și-a stabilit și aplicat strategiile și politicile de business. Concret, băncile care au vândut mai multe credite noi sau care au făcut achiziții au reușit să se delimiteze, înregistrând creșteri vizibile la nivelul cotelor de piață după active, pe o piață a creditului care a fost marcată de letargie în primii ani de criză și a dat semne de redresare în ultimii ani.

În 2021 cele 34 de bănci de pe piața locală aveau activele de aproape 640 mld. lei, după o creștere cu 14% față de 2020. Activele s-au dublat comparativ cu 2008, când cele 43 de bănci existente atunci aveau active ce însumau doar 314 mld. lei. Iar până în 2021 activele băncilor urcaseră la doar 365,6 mld. lei. Anul trecut băncile mari din top 10 au ajuns la active de peste 550 mld. lei, având o felie de circa 86% din piață.

Cel mai mare câștigător al ultimului deceniu în sistemul bancar local este Banca Transilvania, care și-a majorat substanțial activele, ajungând să aibă o cotă de piață de 19,5% în 2021 față de 8,1% în 2012 și 5,4% în 2008.

Topul celor mai mari 10 bănci din România în 2021 evidențiază o ascensiune puternică a activelor băncilor cu capital majoritar românesc, pe fondul intensificării creditării, Banca Transilvania (locul 1 în top), CEC Bank (locul 6) și EximBank (locul 10) înregistrând cele mai mari creșteri anuale ale activelor, de peste 20%.

Banca Transilvania, care a devenit în 2018 în premieră liderul pieței bancare românești, s-a detașat în 2021 de restul plutonului, ajungând la active de 125 mld. lei, în creștere cu 21% față de 2020. Ascensiunea activelor în ultimii ani a venit și ca urmare a creșterii creditării și în urma achizițiilor. Privind retrospectiv, în 2012 Banca Transivania avea active de sub 30 mld. lei, adică de patru ori mai mici, ocupând locul 3 în top, iar în 2008 activele băncii treceau ușor de 17 mld. lei (de șapte ori mai mici decât acum). Banca Transilvania a cumpărat în 2021 Idea Bank, integrarea fiind finalizată în acest an, după achiziția Bancpost în 2018 și Volksbank în 2015. Volksbank țâșnise în 2008 pe locul al treilea după active pentru ca după cinci ani să coboare pe locul 9, cu o felie din piață de sub 4%, luptând cu pierderile, în condițiile unui portofoliu afectat puternic de credite neperformante. Volksbank trecuse printr-un proces dur de restructurare după ce în perioada de boom a crescut agresiv, pe baza vânzărilor de credite ipotecare în valută finanțate cu bani de la banca-mamă din Austria.

La BCR, a doua cea mai mare bancă din România, controlată de grupul austriac Erste, activele au avut un plus de 12% în 2021 față de 2020, la 89 mld. lei, însă cota de piață a băncii a coborât sub 14%. Banca a mizat pe creșterea organică și a pierdut teren în anii de criză, după ce în trecut a fost liderul pieței bancare locale,  cu active de 64 mld. lei în 2008 (cotă de piață de peste 20%) și 70,5 mld. lei în 2012 (cota de piață de circa 19%).

Atât în cazul BCR, cât și la BRD-SocGen, declinul economic început în 2009 s-a oglindit, acestea înregistrând unele din cele mai mari scăderi ale cotelor de piață în condițiile în care costul riscului a explodat, acaparând resurse tot mai mari. În cazul BRD, care are grupul francez Societe Generale ca acționar majoritar și a mizat tot pe creștere organică, activele au avansat anul trecut cu circa 9% față de 2020, la 67 mld. lei, în timp ce cota de piață a alunecat în 2021 la 10,5%. Comparativ, în urmă cu un deceniu, în 2012, activele BRD erau de circa 48 mld. lei (13% cotă de piață), iar în 2008 depășeau 49 mld. lei (15,7% cotă de piață).

O ascensiune puternică în topul bancar după active a fost înregistrată în ultimii ani de ING Bank, sucursala din România a grupului olandez cu același nume, care a urcat în 2019 pe locul 4, după ce în 2017 avansase pe poziția 6, mizând tot pe creșterea organică. În 2012, ING ocupa locul 9 în top cu o cotă de piață de doar 4,5%, în timp ce în 2008 banca avea doar o felie de 3,5% din piață. Anul trecut activele ING Bank au avut un plus de 11% față de 2020 urcând la 59,3 mld. lei (cotă de piață de 9,27%).

În cazul Raiffeisen Bank, controlată de grupul austriac cu același nume, plasată pe locul 5 în top, activele au urcat în 2021 cu 15% față de 2020, la 59,2 mld. lei, banca ajungând la o cotă de piață de 9,25%, apropiată de cea a ING Bank. În 2008 Raiffeisen avea 6% din piață la active de
18,9 mld. lei, iar până în 2012 cota de piață a băncii a urcat la 6,5%, activele ajungând la 23,6 mld. lei.

O creștere substanțială a activelor s-a înregistrat în 2021 la CEC Bank, instituție de credit deținută de stat, prin Ministerul Finanțelor, care și-a majorat activele cu aproape 23% față de 2020, până la
50,7 mld. lei (cotă de piață de 7,92%), banca reușind să urce în topul după active de pe locul 7 pe poziția 6 și depășind UniCredit Bank. În 2008 CEC Bank avea 4,3% din piață și active de 13,5 mld. lei, pentru ca în 2012 să ajungă la 7,4% din piață, la active de 26,9 mld. lei.

Italienii de la UniCredit, care de-a lungul timpului au mai făcut rocada cu Raiffeisen în top, au raportat pentru banca din România în 2021 active de 50,2 mld. lei, mai mari cu aproximativ 10% față de 2020. Banca a coborât în 2021 în top de pe locul 6 pe 7, având o cotă de piață de 7,84%. În 2008 banca avea active de 17,4 mld. lei (5,5% din piață), iar în 2012 activele au ajuns la 25 mld. lei (6,9% cotă de piață).

Alpha Bank, prezentă în top 10 al celor mai mari bănci după active pe piața românească, este singura bancă cu capital elen rămasă pe piața locală, după ce Bancpost a fost cumpărată de Banca Transilvania, Piraeus Bank a ajuns la fondul american de investiții J.C. Flowers, iar Banca Românească a ajuns la EximBank. În 2021 activele Alpha Bank au avut o creștere modestă față de 2020, de 5%, la 18,8 mld. lei, banca ocupând locul 8 în topul după active (cotă de piață de 2,94%). Comparativ, în 2008 Alpha Bank avea active de 17,4 mld. lei (5,5% din piață), iar în 2012 activele coborâseră la 16,5 mld. lei (4,5% din piață).

La OTP Bank, subsidiara de pe piața locală a grupului maghiar cu același nume, plasată pe locul 9 în topul băncilor mari, activele au avut un salt consistent în 2021, de 25%, față de 2020, la 18,5 mld. lei, cota de piață fiind de 2,89%. Banca a câștigat teren în ultimii ani, după ce în 2008 avea active de doar 3,4 mld. lei (1,1% cotă de piață), iar în 2012 ajunsese la active de 4,6 mld. lei (1,3% din piață). OTP a intrat pe piața românească la începutul anilor 2000 prin achiziția Robank, iar ulterior a încercat să-și extindă prezența și prin alte achiziții și să-și majoreze cota de piață în sistemul românesc. Ungurii au fost interesați și de BCR, Banca Transilvania, Banca Țiriac, Banca Carpatica sau RBS, OTP devenind „cumpărătorul de serviciu“ din sistemul bancar local, însă fără prea mult succes. În cele din urmă, OTP a mers înainte prin creștere organică. Însă, la circa un deceniu după preluarea Robank, OTP a reușit să mai facă o achiziție în România, preluând subsidiara locală a portughezilor de la Millennium Bank, printr-o tranzacție parafată în 2014 și finalizată în 2015. În 2018 extinderea OTP pe piața românească a fost oprită de decizia fără precedent a BNR, care nu a aprobat tranzacția prin care banca românească cu capital maghiar intenționa să cumpere Banca Românească.

În cele din urmă Banca Românească a ajuns la EximBank (bancă românească de stat) marcând o tranzacție de referință, o premieră în istoria bancară din România, fiind prima dată când o bancă de stat a cumpărat o bancă privată cu capital străin după ce anterior statul vânduse băncile mari deținute. Însă fuziunea dintre EximBank, bancă deținută de statul român prin Ministerul Finanțelor, și Banca Românească își va produce efectele din punct de vedere juridic, contabil și fiscal de-abia începând cu 31 decembrie 2022. EximBank a produs în 2020 o surpriză, urcând pe locul 10 în topul celor mai mari bănci după active, de pe locul 12 ocupat în 2019, iar ascensiunea activelor a continuat și în 2021. Astfel, activele EximBank au avansat în 2021 cu 25% față de 2020, la 14,7 mld. lei (cotă de piață de 2,3%). În 2008 EximBank avea active de 2,9 mld. lei (0,9% din piață) și în 2012 ajunsese la active de 3,9 mld. lei (1%) cotă de piață.