Lupta Americii cu austeritatea bugetară, faza I
Jocul de-a termenul limită până la care SUA ar fi putut îndrăzni să amâne adoptarea pachetului de austeritate fiscală fără să pice în recesiune a luat o pauză de două luni, timp în care combatanții republicani și democrați vor pregăti, cel mai probabil, un nou spectacol politic pe tema reducerii cheltuielilor federale.
Reducerea cheltuielilor aprobată în această săptămână de către Congresul SUA, cu un total estimat de aproape 160 mld. euro, este a doua componentă a ieșirii din criza așa-numită a “piscului fiscal”, numit așa fiindcă reprezintă plastic efectul expirării concomitente a mai multor facilități fiscale promovate de administrațiile Bush și Obama. Prima componentă, în valoare de cca 620 mld. dolari, este cea referitoare la eliminarea unor deductibilități și majorarea impozitelor pentru americanii cu venituri de peste 400.000 de dolari pe an și familiile cu venituri de peste 450.000 de dolari pe an, ceea ce afectează cca 1% dintre americani – măsură combătută puternic de republicani și susținută de președintele Barack Obama.
Pentru moment, compromisul la care au ajuns cele două partide în privința evitării “piscului fiscal” s-a dovedit mulțumitor pentru piețele financiare, care au crescut concertat, deși majoritatea economiștilor americani tind să considere că efectul pachetului de austeritate menit să evite “piscul fiscal” va fi o reducere a creșterii economice cu cca 1,5%. Momentul din februarie al dezbaterii pe marginea tăierii cheltuielilor va aduce însă noi tensiuni, mai ales că este aproape coincident cu termenul când SUA își vor atinge iarăși plafonul de îndatorare, ceea ce va atrage alte certuri politice pe tema unei noi majorări a plafonului.