Lungul drum al Bulgariei către euro. De la hiperinflație, un sistem bancar prăbușit, datorie publică uriașă de 120% din PIB și 60% credite neperformante la adoptarea monedei comune. Doi oficiali de la FMI arată cum au reușit bulgarii: Pentru a înțelege acest succes, trebuie privit înapoi spre anii ’90

Într-o dimineață însorită din Sofia, la începutul lunii iunie 2025, entuziasmul s-a răspândit rapid în cadrul Băncii Naționale a Bulgariei. Mult-așteptatul raport de convergență, solicitat Comisiei Europene și Băncii Centrale Europene în februarie, sosise în sfârșit. Acesta evalua gradul de pregătire economică și juridică al Bulgariei pentru aderarea la zona euro. Spre deosebire de rapoartele anterioare, de această dată Bulgaria îndeplinea toate criteriile, iar țara se pregătea să facă pasul final către adoptarea monedei euro, scriu doi membri ai FMI în agenția de presă bulgară Novinite. 

Drumul Bulgariei către euro a început cu mult timp în urmă. Țara a intrat în Uniunea Europeană în 2007 și a aspirat să adere la zona euro la scurt timp după. Optsprezece ani mai târziu, la 1 ianuarie 2026, Bulgaria a devenit al 21-lea membru al monedei unice, marcând culminarea a decenii de transformare economică și politică.

Pentru a înțelege acest succes, trebuie privit înapoi spre anii ’90. După căderea comunismului, tranziția Bulgariei către o economie de piață a fost marcată de dificultăți majore. Întreprinderile de stat dominau economia, acumulând datorii pe care băncile continuau să le finanțeze, în timp ce banca centrală și guvernul intervenea adesea pentru a acoperi pierderile. Până în 1996, peste 60% din credite erau neperformante, iar închiderea băncilor a erodat încrederea publicului. Inflația a explodat, economia s-a contractat, iar datoria publică a atins niveluri nesustenabile, depășind 120% din PIB.

În martie 1997, inflația anuală a depășit 2.000%. Economiile populației au dispărut, pensiile și-au pierdut valoarea, iar cetățenii de rând se luptau să-și acopere nevoile de bază. O schimbare de guvern l-a adus pe prim-ministrul Ivan Kostov la putere, alături de Fondul Monetar Internațional, pentru a stabiliza economia. Băncile slabe au fost închise, iar guvernul a implementat un consiliu monetar, ancorând leva de marca germană și ulterior de euro. Consiliul monetar permitea emiterea de lei doar în schimbul unor rezerve de valută și aur, cu transparență strictă și supraveghere parlamentară, contribuind la restabilirea încrederii publice.

Rezultatele au fost imediate. Inflația a scăzut la 22% în 1998, dobânzile s-au redus, iar PIB-ul a crescut cu 3,5% după contracțiile severe din anii anteriori. Datoria publică a fost aproape înjumătățită. În următorul deceniu, în ciuda turbulențelor politice — inclusiv 18 guverne succesive și emigrarea a aproape un milion de persoane — consiliul monetar a rămas popular pentru menținerea disciplinei fiscale și a inflației scăzute. Până în 2007, Bulgaria a aderat la UE cu 75% din economie privatizată, inclusiv întregul sector bancar, și a atins statutul de economie cu venituri medii superioare.

Aderarea la UE a adus noi provocări. Factorii de decizie au urmărit o intrare rapidă în Mecanismul Cursului de Schimb (ERM II), dar șocurile financiare globale și dezechilibrele economice interne au întârziat procesul. Criza bancară din 2014 a scos la iveală probleme persistente de guvernanță, însă reformele implementate în timpul celui de-al doilea guvern al premierului Boiko Borissov au pregătit Bulgaria pentru intrarea în ERM II, care a avut loc în 2020, simultan cu aderarea la Uniunea Bancară Europeană. Disciplina fiscală continuă, reformele legale și măsurile anticorupție au pus bazele adoptării monedei euro.

Până în 2024, poziția economică a Bulgariei s-a consolidat și mai mult. Banca Mondială a clasificat țara drept economie cu venituri ridicate, iar aderarea la spațiul Schengen a întărit încrederea la Bruxelles. Inflația a scăzut, impactul economic al pandemiei s-a estompat, iar șocurile energetice au fost atenuate. În februarie 2025, Bulgaria a solicitat o evaluare specială de convergență, intrând astfel în etapa finală a adoptării euro.

Raportul din iunie 2025 a confirmat pregătirea Bulgariei. La 1 ianuarie 2026, euro a înlocuit leva, punând capăt a aproape trei decenii de consiliu monetar. Tranziția a fost însoțită de sentimente amestecate: cetățenii au apreciat stabilitatea oferită de leva, dar au recunoscut și beneficiile integrării depline în zona euro.

Adoptarea euro aduce mai multe avantaje. Călătoriile în Europa nu vor mai necesita schimb valutar, stabilitatea financiară este consolidată prin BCE și Mecanismul Unic de Supraveghere, iar Bulgaria câștigă un cuvânt de spus în politica monetară a zonei euro. Încrederea investitorilor crește odată cu dispariția riscului valutar, iar accesul la piețele de capital din zona euro poate reduce costurile de împrumut și primele de risc suveran. Experiența Bulgariei cu consiliul monetar o poziționează, de asemenea, ca un exemplu pentru alte țări în materie de stabilizare monetară și disciplină fiscală.

În pofida provocărilor persistente, inclusiv declinul demografic și corupția, transformarea Bulgariei — de la hiperinflație și haos economic la statutul de membru al zonei euro — reprezintă o dovadă a reformelor pe termen lung și a perseverenței. Așa cum a reflectat un tânăr bulgar: „Euro în buzunarul meu mă face, în sfârșit, un membru deplin al clubului.”

Bulgaria a trecut la euro: cresc speranțele, dar și prețurile? Trecerea la euro a declanșat un adevărat val de alerte din partea consumatorilor privitoare la presupuse manipulări ale prețurilor, cu avertizări că unii comercianți profită de confuzia din primele zile ale tranziției

De la 1 ianuarie, Bulgaria a de­ve­nit în mod oficial membră a zo­nei euro, făcând trecerea de la leva la moneda unică europeană. Autorită­țile de la Bruxelles și Sofia speră că această trecere va da un impuls eco­nomiei țării și-i va întări integrarea în UE, notează Euronews.

„Efectul mai puternic este cel pe termen lung, crescând practic încre­de­rea când vine vorba de monedă, de puterea de cumpărare a monedei, de încrederea investitorilor străini, a celor care cumpără titluri de datorie bulgare, dar și a celor care investesc pe plan local, în diferite sectoare“, arată Petar Ganev, de la Institute for Market Economics, un think tank economic independent.

Adoptarea euro ar putea avea de asemenea un impact pozitiv asupra ratingului de credit al țării.

Bulgaria are potențialul de a fi un loc al oportunităților, dezvoltării per­sonale, inovației și realizărilor. Pentru a-și realiza acest potențial, țara are nevoie de o economie pro­duc­tivă, modernă, bazată pe antre­pre­noriat, inovație și capacitatea de a concura cu succes cu bunuri și servicii pe piețele globale, se arată într-un stu­diu al institutului, citat de Novinite.

Petar Ganev consideră că adera­rea la zona euro va crește inflația doar marginal.

Și totuși, îngrijorările legate de creșterea prețurilor și pierderea unui simbol național, leva, sunt în creștere în urma trecerii țării la euro, potrivit rfi.fr. Pe străzile capitalei Sofia, opti­mismul este amestecat cu îngrijo­rarea. În timp ce unii bulgari văd euro drept un pas logic în integrarea europeană a țării, alții se tem în legătură cu impactul acestuia asupra vieții de zi cu zi.

Gheorghi, un antreprenor în vârstă de 47 de ani, regretă renunțarea la leva. Asemeni multor bulgari, acesta se teme că sosirea euro va duce la scumpiri. Economiștii remarcă faptul că prețurile alimentelor crescuseră deja cu 5% în termeni anuali în noiembrie, chiar înainte de trecerea la moneda unică europeană.

În Zhenski Pazar, cea mai veche piață din capitala bulgară, un comerciant de legume spune că oamenii nu s-au obișnuit încă, sunt confuzi. Potrivit acestuia, prețurile sunt în creștere, în special în supermarketuri, iar trecerea la euro nu a făcut decât să crească presiunea.

Trecerea la euro a declanșat un adevărat val de alerte din partea consumatorilor privitoare la presupuse manipulări ale prețurilor, cu avertizări că unii comercianți profită de confuzia din primele zile ale tranziției, scrie Novinite.

Bogomil Nikolov, de la asociația „Consumatori Activi“, arată că organizația sa a primit o serie de plângeri de la cetățeni, indicând comportament speculativ la scurt timp după 1 ianuarie.

Și retailerii online își atrag critici, acestea vizând scumpiri dramatice și aparent nejustificate la electrocasnice. Nikolov a reamintit comercianților că scumpirile nejustificate pot duce la penalități serioase, amenzile urcând până la 50.000 de euro.

Dincolo de speculă, există date clare privitoare la evoluția unor prețuri după trecerea la euro.

De la 1 ianuarie, prețurile transportului public sunt stabilite în euro, iar rotunjirea la conversia valutară se face în favoarea călătorilor, potrivit Centrului pentru Mobilitate Urbană din Sofia, relatează dariknews.bg.

În schimb, prețurile serviciilor de taxi din capitala bulgară au crescut, conform fakti.bg.

În primele zile ale anului, sectorul de retail al Bulgariei a trecut fără probleme majore la acceptarea plăților în euro, cu clienții adaptându-se bine la noul sistem, notează Novinite.

Există însă o serie de probleme legate de tranziție. Retailerii mici se chinuie să facă față realităților practice ale trecerii de la leva la euro. Presa locală atrage atenția asupra unei lipse de suficiente monede și bancnote euro în micile magazine.

De asemenea, un număr destul de ridicat de vârstnii nu înțeleg cel mai important lucru: care este cursul de schimb leva/euro. O altă problemă este că clienții transformă magazinele în agenții de schimb valutar, potrivit pbnovini.com.