Lumi paralele: județe vecine pe hartă, dar la zeci de mii de kilometri depărtare unul de celălalt în business

Aproape 60 de miliarde de lei rulează anual companiile din Timiș, acolo unde lucrează peste 200.000 de oameni. Doar 5 miliarde de lei ”strâng“ într-un an toate firmele din județul vecin, Caraș-Severin, unde lucrează doar 26.000 de oameni.

Din păcate, cele două lumi paralele din Timiș și Caraș-Severin nu sunt excepția de pe harta de business a României. Sunt regula. Județele Teleorman, Giurgiu, Călărași și Ialomița au rămas izolate în sudul țării. Pe granița de sud-vest, Caraș-Severin și Mehedinți sunt ”deșert“ pentru business, deși mai sus cu 100 de kilometri, în Timiș, investitorii nu mai găsesc oameni ca să-și susțină planurile de extindere.

”Nimic nu se va schimba în lipsa unor politici macroeconomice și sectoriale. Nu am văzut de foarte mult timp o analiză economică ce ulterior să și producă efecte. Soluțiile la clasamentele economice nu pot fi sociale. Investițiile trebuie să fie orientate economic și nu social. Aspectele sociale trebuie să fie o consecință fericită a celor economice. Profitul și transferul de capitaluri urmăresc potențialul economic și nu ameliorarea condițiilor sociale“, explică Octavian Jula, profesor la Facultatea de Economie a Universității Babeș-Bolyai din Cluj.

Acolo unde au fost investiții, cifra de afaceri din județ s-a dublat în ultimul deceniu, iar datele de la Registrul Comerțului arată că sunt 11 astfel de județe în România.

În Argeș, județ tractat de locomotiva Dacia și de furnizorii săi, cifra de afaceri s-a majorat cu 242% în perioada 2008-2016 și a ajuns în 2016 la 52 mld. lei. Dacia reprezintă 40% din acest rulaj, iar avansul Dacia a făcut ca Argeșul să ajungă pe primul loc în topul creșterilor în România în intervalul ultimilor ani.

Doar Argeșul și Ilfovul se pot lăuda cu o creștere de peste 200% a cifrei de afaceri a companiilor înregistrate în județe, avans care se datorează atât dezvoltării firmelor vechi, cu tradiție din județ, cât și investițiilor noi. Mai mult, Ilfovul a câștigat și din mutarea sediilor unor companii din București odată cu explozia rezidențială care a cuprins și multe din zonele de lângă Capitală.

Podiumul este completat de Arad, județ de la granița de vest a țării care a atras investiții de sute de milioane de euro în sectorul componentelor auto și unde șomajul a ajuns acum la unul dintre cele mai scăzute niveluri din țară. Aradul devine un ”importator“ de forță de muncă din zonele vecine, în condițiile în care legătura cu Europa de Vest îi determină în continuare pe investitori să caute locații de producție în Arad.

Acolo unde nu există investitori, nimic nu s-a schimbat față de 2008.

Județul Giurgiu are 200 de pagini de strategie de dezvoltare socio-economică pentru perioada 2014-2020. Patruzeci de pagini dedicate dezvoltării economice. Răspunsul la întrebarea: cine sunt cei mai mari investitori din județ? ”Nu deținem informații legate de cele mai mari proiecte de investiții din județ, cei mai mari angajatori, salariul mediu net din județ sau rata șomajului.“

Județul Teleorman, aceeași întrebare, același răspuns oferit în martie 2017. ”În cadrul Consiliului Județean Teleorman nu funcționează un birou cu atribuții în domeniul investițiilor private cu capital românesc sau capital străin“.

”Este extrem de complicat după 28 de ani să inversăm trendul, mai ales că pe lângă migrația externă există și una internă. Unul dintre răspunsurile pe care putem să le dăm acestei lipse de potențial de creștere economică este cel al lipsei populației active. Trebuie analizată în detaliu forța de muncă și evoluția ei în aceste județe. |n lipsa creșterii economice concomitent cu lipsa îmbunătățirii condițiilor de viață, în aceste județe nu se poate crește gradul de atractivitate socială. Astfel potențialul de fortă de muncă activă este din ce în ce mai mic“, mai spune Octavian Jula.

În Cluj sunt 190.000 de oameni care lucrează în companii, în condițiile în care județul se află în top cinci cele mai mari ca populație din România. |n județul vecin Sălaj sunt mai puțin de 30.000 de oameni în companii, arată datele de la Registrul Comerțului. Investițiile și statutul de mare centru universitar au dus salariul mediu net din Cluj la 2.685 de lei în luna octombrie a anului trecut, al doilea cel mai ridicat nivel din țară, după București. |n Sălaj, același salariu mediu net abia trece de 2.000 de lei, arată datele de la INS.

Pe medie, în cele mai puternice zece județe, cu excepția Capitalei, salariul mediu net în octombrie 2017 era de 2.344 de lei, aproape de media pe economie (2.392 de lei), în timp ce județele de la coada clasamentului aveau un venit mediu net de 1.951 de lei în aceeași perioadă. |n Capitală, salariul mediu net a trecut de 3.000 de lei.

”Capitalul și investițiile private se duc acolo unde condițiile de evoluție economică sunt susținute de infrastructura materială și mai ales umană. Este destul de ușor de văzut că județele cu potențial sunt și cele care au o dotare a capitalului uman adecvat. Nu trebuie să fie uimitoare coincidența cu existența universităților și a accesului la informații în județele de top cu gradul de dezvoltare al acestora“, arată profesorul clujean.

Harta de business a României arată o ruptură imensă între regiuni: companiile înregistrate în București au afaceri de aproape 500 mld. lei anual, Capitala fiind de departe cel mai puternic pol de business din România, deși în ultimul deceniu ”dependența“ economiei de București s-a redus de la 65% la 35%. După Capitală, cele mai puternice zece județe au și ele afaceri de peste 460 mld. lei și 1,4 milioane de salariați. La polul opus, cele mai sărace zece județe au generat în 2016 business de numai 56 de miliarde de lei.

”Surpriza“ vine din județul Alba, o zonă cu multe companii antreprenoriale puternice, dar și cu investiții străine în industria lemnului (Holzindustrie și Kronospan) și auto (Daimler și Bosch). Ca dimensiune a businessului, Alba este un județ din eșalonul doi în economia locală, dar acolo au crescut firme antreprenoriale care au devenit lideri de piață. Raul Ciurtin (Albalact), Levente Hugo Bara (Supremia Group), Ioan Tecar (Pehart Tec),  Ioan Istrate (Alpin 57 Lux) sau Dorin Mateiu (Elit Cugir) au construit în județul Alba patru dintre cele mai puternice companii antreprenoriale din România, afaceri cu care s-au așezat în ultimul an la masa negocierilor, devenind în urma exiturilor parțiale sau totale mai bogați cu zeci de milioane de euro. În Alba s-a instalat și Daimler, companie care în primele șase luni din acest an a avut afaceri de 3,5 mld. lei, un rezultat care îi poate asigura producătorului de cutii de viteze biletul de intrare în top 10 cele mai mari companii din România.

În 2008, economiile județelor Alba și Giurgiu erau destul de apropiate: companiile din Alba rulau în jur de 6 miliarde de lei, cele din Giurgiu cam 4,5 miliarde. |n zece ani, în Alba situația s-a schimbat radical, prin investiții, iar în anul centenarului județul din inima Transilvaniei are șanse mari să se bată pentru un loc în top zece cele mai puternice zone din România, odată cu expansiunea producătorului Daimler.

Putem avea în următorii zece ani și alte exemple de județe care vin din urmă?

”Se poate ca în următorii zece ani să atenuăm distanțele dintre județe prin politici investiționale. Una dintre soluții poate fi crearea de zone de dezvoltare cu beneficii fiscale. Doar companiile pot fi cele care să aducă pe termen scurt o inversare a trendului. Din păcate, investițiile publice nu pot avea un impact pe termen atât de scurt. Soluția beneficiilor fiscale acordate companiilor mici poate conduce la o stopare a hemoragiei de forță de muncă în aceste județe. Pe de altă parte, ar trebui identificat un potențial economic în fiecare dintre aceste județe și susținut cu investiții publice orientate economic și nu social“, concluzionează Octavian Jula.

În lipsa unor astfel de proiecte, harta de business a României stă în proporție de 70% în mâinile Capitalei și a celor mai puternice zece județe.