De ce lumea nu prea dă năvală pe piața muncii: oamenii nu prea mai vor să lucreze pe bani puțini sau la gri, la negru sau sub alte forme, iar așteptările salariale au crescut la 3.000 de lei net salariul minim în zona rurală și urbanul mic, 4.000 de lei net în orașele mijlocii și 5.000 de lei net în orașele mari

Cătălin Mahu, proprietarul lanțului La Mama, spune că ar vrea să se mai extindă, dar nu are oameni. “Lumea vine, consumă, lucrurile merg bine din punct de vedere al vânzărilor, dar cheltuielile din spate sunt mult mai mari – utilitățile au crescut enorm, materia primă la fel, mâncarea la bază s-a scumpit. Există încasări, dar aceste costuri suplimentare se vor vedea în profit. Ne uităm pentru extindere, dar am amânat dezvoltarea pentru că nu găsim forță de muncă”, a declarat Cătălin Mahu la ZF Live.

Este unul dintre miile de exemple de antreprenori, de companii mai mari sau mai mici care vor să se extindă, care vor să facă investiții, care au bani din resurse proprii sau linii de credite deschise, au piață, au deja sau pot lua mai multe comenzi, dar nu au oameni, nu au cu cine.

În aproape toate sectoarele economiei există această problemă. De altfel, toată lumea occidentală se confruntă cu aceeași situație.

În SUA, care se îndreaptă cu pași repezi către o recesiune economică, din cauza exploziei inflației, creșterii dobânzilor, scăderii puterii de cumpărare, războiului din Ucraina, cu toate consecințele lui, companiile, deși încep să fie afectate, nu prea dau oameni afară de frică să nu rămână fără ei de tot, așa cum s-a întâmplat în cei doi ani de Covid.

Suntem într-o criză economică, scade puterea de cumpărare, dar piața forței de muncă pare să nu fie afectată, cel puțin până acum.

În România, Bogdan Badea, CEO eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online, a spus la ZF Live că oferta de locuri de muncă din partea companiilor – 250.000 – este peste 2021 și peste 2019, care a fost cel mai bun an din punct de vedere al ofertelor afișate de către firme. Dar la polul opus, cererea din partea candidaților este în scădere față de 2019, deși salariile au crescut cu 10% față de anul trecut. Chiar și așa, ofertele companiilor nu sunt suficient de tentante pentru cei care își caută un job, pentru cei care stau acasă și nu-și caută un job, dar ar putea lucra.

De ce se întâmplă acest lucru, care este nivelul salarial care ar fi suficient de tentant pentru ca mai mulți oameni să intre pe piața muncii și să-și caute un job?

Înainte era piața externă care atrăgea cu salarii mai mari, dar acum, pe platforma eJobs, ofertele externe, care reprezintă 8% din totalul anunțurilor atrag numai 2% din cerere.

La această întrebare Bogdan Badea spune că are câteva explicații, din analizele eJobs:

– din ce în ce mai mulți oameni nu prea mai vor să lucreze la negru, la gri, cu banii la plic sau cu alte forme de angajare, chiar dacă câștigul este sau ar putea fi mult mai mare decât salariul alb;

– sunt mulți oameni care nu prea mai vor să lucreze în sectoare stigmatizate, care cad primele la o criză, iar cel mai bun exemplu este HoReCa: lumea începe să caute un fel de stabilitate, vrea să știe pe ce se poate baza, pentru că vor să-și ia un credit, vor să-și cumpere o casă;

– lipsa de transparență a salariilor în ofertele de angajare: retailul este un domeniu care are o percepție negativă ca și job, ca și salariu, deși nu este adevărat. Dacă retailerii și-ar publica salariile oferite în anunțuri, care sunt mult mai mari decât ceea ce crede piața, ar atrage mult mai mulți candidați;

– oamenii încep să aibă din ce în ce mai mult alte așteptări salariale: în zona rurală și a urbanului mic salariul minim așteptat, cerut, se duce spre 3.000 de lei net, față de 1.500 de lei, cât este salariul minim pe economie. În orașele mijlocii salariul minim așteptat se duce spre 4.000 de lei net, adică 800 de euro. Iar în orașele mari – București, Cluj etc.- , salariul minim se duce spre 5.000 de lei net, adică 1.000 de euro. Acestea sunt așteptările, care într-un fel sau altul vor deveni o realitate dacă firmele vor dori să aibă angajați sau chiar să-i rețină.

Pe lângă ce a spus Bogdan Badea, eu aș mai adăuga schimbările pe piața muncii aduse de firmele de ride-sharing – Uber, Bolt etc. – și de livratori – Glovo, acum Tazz etc. Spre exemplu, dacă te ții de treabă la Uber, Bolt sau la livratori, poți câștiga 6.000-8.000 de lei pe lună net, un câștig care nu se obține chiar atât de ușor în altă parte, la un program de 8 ore. Pe măsură ce aceste businessuri se extind în țară, piața muncii se schimbă.

Lumea este acum în concediu și nu-i stă capul la piața muncii, la schimbarea jobului, la căutări de noi oferte.

Dar va veni toamna, vom vedea că inflația este tot acolo și chiar mai mare, dobânzile la credite cresc, nu prea mai sunt bani puși deoparte sau de pus deoparte (chiar când băncile cresc dobânzile la depozite), știrile despre criza economică și recesiune se înmulțesc, războiul din Ucraina este tot acolo, vine cea mai cumplită iarnă energetică din ultimele decenii și vom vedea cum va fi piața muncii: va rămâne la fel de tensionată, iar firmele vor fi presate din toate părțile să majoreze salariile pentru a-și ține angajații sau pentru a atrage alții noi, asta dacă businessul merge, sau vom începe să simțim scăderea economică în modul cel mai clasic, adică firmele stopează angajările, îngheață salariile și încep concedierile?