Lumea de la "breaking news" și cea din spatele ei

Dacă dăm la o parte din acest amalgam tot ceea ce înseamnă invazie în spațiul public a atâtor scene private și ne referim doar la secvențele referitoare la ce se întâmplă într-adevăr în lume, faptele prezentate rămân doar scurte trepidații de suprafață. Să luăm doar un exemplu, aparent paradoxal: într-o lume definită tot mai mult ca un “sat global”, procesul de retrasare a granițelor, în cea mai mare măsură rezultat al secolului 20, continuă și astăzi. Dispar și apar frontiere și, odată cu ele, noi surse de instabilitate, noi tensiuni, adversități sau noi alianțe. Cum, din ce cauze, cu ce consecințe? În mare măsură, acest proces este tributar memoriei istorice, și, implicit, redefinirii identității naționale. Astfel încât a te informa asupra istoriei diferitelor state nu înseamnă doar a-ți satisface o simplă curiozitate enciclopedică, ci a dobândi o perspectivă utilă, deseori absolut necesară pentru a înțelege desfășurarea evenimentelor de pe scena contemporană, scenă ai cărei nu doar spectatori suntem noi înșine.

Un excelent ghid pentru toți cei interesați de această perspectivă o constituie recent apăruta Enciclopedie de istorie universală semnată de Horia C. Matei, consacrată exclusiv istoriei celor 196 de entități statale de astăzi. O istorie multipolară, în care evoluțiile din spațiul politic primesc luminile datelor economice și sociale. O carte pe care ar trebui să o avem alături ori de câte ori privim și primim “breaking news”. Căci, cum spunea Croce, “orice istorie este istorie contemporană” sau, ca să îl parafrazăm pe Cicero, istoria rămâne și în epoca atotputernicei televiziuni, “magistra vitae”.

Horia C. Matei, “Enciclopedie de istorie universală”, 672 pag., Editura Meronia, București, 2012