Lipsa educației este direct proporțională cu nivelul sărăciei

Este o corelație dureroasă între nivelul educației și nivelul de bunăstare, spun economiștii. România a avut un trecut aspru și de aici decalajul de dezvoltare dintre țară și media Uniunii – sub 70% la nivelul anului trecut. Dar trecutul nu trebuie să izbăvească de vină prezentul.

Este o corelație dureroasă între nivelul educației și nivelul de bunăstare, spun economiștii. România a avut un trecut aspru și de aici decalajul de dezvoltare dintre țară și media Uniunii – sub 70% la nivelul anului trecut. Dar trecutul nu trebuie să izbăvească de vină prezentul. Nivelul scăzut al finanțării învățământului – sub 3% din PIB, față de 6% cât spune legea învățământului –, nivelul scăzut al educației pe care copiii o primesc în școli, conduc spre concluzii care ar trebui să îngrijoreze. Nu doar între România și UE este un decalaj. Un decalaj uriaș se înregistrează între regiunile României.

Astăzi, când nesiguranța începutului școlilor a întins nervii părinților și pe cei ai profesorilor la maximum, corelația dintre nivelul de dezvoltare/salarizare al regiunilor României și nivelul de educație al locuitorilor apare în toată grozăvia ei. Potrivit datelor Eurostat, biroul european de statistică, România are cea mai mică pondere a celor care au finalizat studii terțiare și au vârsta până în 34 de ani. Povestea este cu atât mai gravă cu cât nu vorbim aici de oameni născuți în vremea comunismului – când accesul în universități era limitat – ci de oameni tineri, chemați să ia frâiele puterii politice, puterii financiare, educaționale, medicale. Răzvan Botea, Iulian Anghel