Liniștea burgheză, în care trăiau băncile și BNR, a fost aruncată în aer: inflația și războiul din Ucraina încep să producă daune, populația nu mai economisește deloc în lei ci, dimpotrivă, mănâncă din economiile trecute, iar ca să-și mențină cheltuielile, ia credite de la bancă, ceea ce va crește gradul de îndatorare și riscul asumat

Săptămâna trecută, o discuție la sucursala unei bănci: Să știți că avem o dobândă foarte bună la depozite, 5,5% pe 5 luni, dacă aveți niște bănuți de pus deoparte. Într-adevăr dobânda este peste media pieței.

Până acum 2-3 luni băncile nu prea erau interesate să atragă bani de la populație și nici să mărească dobânzile chiar dacă inflația și-a arătat colții. Aveau prea mulți bani în depozite față de cât de repede puteau plasa banii în credite, iar această situație ținea de peste un deceniu.

Dar lucrurile s-au schimbat peste noapte.

Datele publicate săptămâna trecută de Banca Națională pe luna aprilie 2022 privind indicatorii monetari, arată o nouă deteriorare a echilibrului de care se bucura sistemul bancar și politica monetară a Băncii Naționale.

Revenirea, și apoi explozia inflației – nimeni nu a anticipat că în mai puțin de un an vom ajunge la inflație de 15 %, de la 2-4%, scăderea dramatică a puterii de cumpărare în câteva luni – creșterea prețurilor nu este acoperită de majorarea salariilor – și, nu în ultimul rând, apariția războiului din Ucraina – care a injectat o teamă generală în rândul populației, au schimbat peste noapte datele problemei.

În numai 4 luni – decembrie 2021-aprilie 2022, economisirea în lei a populației a dispărut, iar românii au intrat deja în banii puși deoparte de-a lungul anilor din două motive – să-i schimbe în euro de teamă, atât din motive de inflație cât și de război în Ucraina, și, pentru a-și menține puterea de cumpărare în urma creșterii prețurilor, trebuie să scoată bani din altă parte – deși benzina a crescut cu 50%, nimeni nu vrea să renunțe la a merge cu mașina, iar cafeaua de la Starbucks trebuie băută în continuare. Pe lângă aceste lucruri se adaugă vacanțele și chiar nunțile.

Conform datelor BNR, în aprilie 2022 soldul depozitelor în lei pentru populație a scăzut la 158,1 miliarde lei, de la 165 de miliarde lei în decembrie, și 165,4 miliarde lei în ianuarie, rezultând un minus de 7,3 miliarde lei. De foarte multă vreme economiile populației nu au fost în scădere.

Ceea ce este bine este că au crescut economiile în valută, de la 118,8 miliarde lei (echivalent în valută) în decembrie, la 127 miliarde lei în aprilie, rezultând un plus de 8,2 miliarde lei, adică aproape 2 miliarde euro puși deoparte în bănci.

Dacă luăm în considerare și depozitele companiilor, pe lângă cele ale populației, din decembrie 2021 până în aprilie 2022, avem un minus de 12,4 miliarde lei.

În valută avem însă un plus de 13 miliarde de lei, de la 167 miliarde de lei, la 180 miliarde de lei.

Deci populația și companiile renunță la lei și își țin banii în valută.

Dacă ne uităm la credite, situația este diferită: deși dobânzile sunt în creștere, soldul creditelor se majorează, ceea ce înseamnă că populația, dar și companiile, au nevoie de bani.

De la un sold de 136,8 miliarde lei, în decembrie 2021, în aprilie 2022 soldul creditelor populației a urcat la 141,4 miliarde lei, adică un plus de 4,6 miliarde lei.

Companiile au apelat mai mult la credite: dacă în decembrie soldul creditelor în lei era de 98 de miliarde de lei, în aprilie a urcat la 105,4 miliarde lei, adică un plus de 7,4%. Asta înseamnă că firmele sunt într-o scădere de cash flow și apelează la liniile de finanțare bancară, chiar dacă ROBOR-ul s-a dublat din decembrie până acum, de la 3% la 6%.

Pe lângă acest ROBOR se adaugă și marja băncii, marjă care este în creștere, pentru că situația în economie este alta față de acum un an.

În valută, soldul creditelor a crescut de la 89,3 miliarde lei (echivalent în valută) în decembrie, la 93 de miliarde de lei în aprilie, adică un plus de 3,7 miliarde de lei. Companiile au o creștere de 4,9 miliarde de lei a soldului creditelor în valută, în timp ce populația are un minus de 1,2 miliarde de lei.

Deci, în total, creditarea a crescut cu 15 miliarde de lei, între decembrie și aprilie, atât în lei cât și în valută, în timp ce depozitele bancare au crescut cu numai 1,3 miliarde de lei, și asta exclusiv pe seama depozitelor în valută (de la 479,3 miliarde de lei la 480,6 miliarde de lei).

În mai, probabil că situația va arăta și mai deteriorată, cu o scădere în continuare a economisirii și o creștere a creditării, pentru că lumea are nevoie de bani.

Pentru că economiile în lei scad, băncile sunt forțate să crească dobânzile la depozite, mai ales că politica Băncii Naționale a devenit mai restrictivă, iar piața bancară nu se mai scaldă în lei ca în ultimul deceniu.

Nimeni nu știe, nici chiar Mugur Isărescu, cum va evolua inflația, războiul din Ucraina, prețurile la energie, scăderea puterii de cumpărare, etc.

Inflația, într-un caz fericit, va scădea sub 2 cifre doar peste un an, asta dacă lucrurile merg bine, iar prețurile la energie, fie scad după plafonare, fie se menține plafonarea încă un an, dar pentru care statul trebuie să plătească încă 4 miliarde de euro, bani pe care însă nu-i are. Nu-i are nici acum, pentru primul an de plafonare.

Acum băncile oferă o dobândă de 5,5% pe an pentru un depozit pe 5 luni. Să nu ajungă să ofere chiar 5,5% pe 5 luni, adică o dobândă anuală de 12% ca să-i determine pe oameni să reînceapă să economisească.

Având în vedere cum s-a schimbat lumea în numai un an – explozia prețurilor la energie, explozia inflației și războiul din Ucraina – nu se știe niciodată cât vor ajunge băncile să plătească pentru a avea lei.