Lidl a urcat pe locul cinci în topul celor mai mari importatori din România, câștigând încă o poziție. Nemții au adus de peste hotare bunuri de peste 1 mld. euro

♦ Discounterul german a intrat pe piața locală oficial în 2011 când a preluat rețeaua Plus Discount ♦ Nemții au venit cu un model diferit pe piață și anume au pariat pe mărci private, 80% din produsele de la raft purtând un brand al companiei ♦ Mărcile private sunt produse în aceeași fabrică pentru mai multe piețe, retailerul obținând astfel un preț mai bun.

Retailerul cu prețuri mici Lidl, activ pe piața locală cu aproape 300 de magazine de tip discount, a ajuns în 2020 pe locul al cincilea în topul celor mai mari importatori locali, aceasta fiind cea mai bună poziționare de la intrarea pe piață. În cei trei ani anteriori – 2017-2019 – nemții au ocupat același loc șase în topul furnizat de INS.

În 2020 însă, în plină pandemie, Lidl și Petrotel – Lukoil SA au făcut o rocadă în clasament, fapt ce a permis nemților să intre în top cinci unde își mai fac loc Dacia, Ford, Rompetrol și Star Assembly, deci trei companii din industria auto și una din energie. Este interesant de observat că toate aceste patru companii își fac loc și la vârful clasamentului celor mai mari 15 ex­por­tatori, mai exact ele importă materii prime și trimit peste graniță produse cu valoare adăugată mai mare. În cazul Lidl, compania nu își face loc în topul marilor exportatorilor (top 500) deși nemții spun că au trimis pe alte piețe bunuri în valoare de câteva zeci de milioane de euro.

Spre comparație, importurile grupului german sar de 1 mld. euro din estimările ZF care țin cont de evoluția businessului și de datele din piață. Mai exact, Lidl a obținut în 2019, ultimul an pentru care există date publice, afaceri de aproape 10 mld. lei (2 mld. euro) după o creștere de peste 25%, una dintre cele mai mari din comerțul local. Discounterul german Lidl, unul dintre cei mai mari jucători din comerțul local după cifra de afaceri, și-a menținut businessul pe plus anul trecut, acesta crescând cu un ritm similar celui de dinainte de pandemie. Înainte de 2020, ritmul de creștere al cifrei de afaceri a rețelei de magazine a fost de 25-30%, peste media pieței. Astfel, businessul a mers spre 12 mld. lei (2,4 mld. euro), conform estimărilor ZF. Cifra de afaceri s-a menținut pe un trend ascendent atât da­torită expansiunii rapide – circa 30 de uni­tăți noi, nemții ajungând la aproape 300 de magazine cu prețuri mici -, dar și creș­terilor like for like. Această evoluție duce și la creșterea importurilor și deci la o ascensiune în clasament. Oficialii Lidl nu au dorit să comenteze evoluția importurilor și nici să ofere o valoare a acestora.

Nemții au fost încă de la intrarea pe piață la vârful clasamentului celor mai mari importatori, poziția variind de la an la an. Spre exemplu, în 2012, primul an întreg de funcționare pe piața din România, grupul ocupa locul 22.

Lidl a intrat pe piața din România cu un model de business total nou și diferit față de ceea ce exista la momentul respectiv, mai exact a pariat puternic pe mărci private care reprezintă astăzi 80% din produsele de pe rafturile magazinelor. De cele mai multe ori, aceste produse sunt importate. De altfel, acesta este modelul germanilor pe toate piețele pe care activează, pariind pe prețuri cât mai mici. În cazul celorlalte lanțuri de magazine ponderea mărcilor private este sub 30%.

Nemții lucrează și cu furnizori locali, iar o parte dintre produsele acestor producători sunt exportate în magazinele din alte piețe. Numărul furnizorilor locali e de altfel în creștere. Discounterul german are 380 de furnizori de produse din România în tot sortimentul companiei. Dintre aceștia 290 livrează bunuri în sortimentul permanent.

Pe rafturile magazinelor de discount Lidl de pe plan local există aproape 3.500 de articole românești, dintre care aproape jumătate (1.500) își fac loc în sortimentul permanent, spuneau anterior oficialii retailerului. Oficialii germani anunță numărul de furnizori locali și numărul de produse românești la raft, dar nu spun cât reprezintă ele din total sau din vânzări.

Acesta este modelul grupului care de regulă contractează cantități mari de produse pentru mai multe piețe, obținând astfel un preț mai mic. Totodată, acest acord este avantajos și pentru furnizor pentru că își acoperă o bună parte din capacitatea de producție.

În 2019 compania a facilitat exportul de produse românești în valoare de 59 mil. euro, aproape dublu față de 2018. Este vorba de anii financiari ce încep la 1 martie și se termină la 28 februarie. Datele pe anul trecut nu sunt încă publice.

În ceea ce privește importul, Lidl a fost întotdeauna cel mai „bine” clasat retailer în clasament, urmat de compania soră Kaufland pe locul 20 în primul an de pandemie. Ceilalți jucători sunt mai jos în clasament, Rewe România (compania care operează magazinele Penny) fiind al treilea dintre jucătorii din comerțul alimentar și poziționându-se pe locul 74.

Peste 100.000 de companii din România au operat importuri anul trecut, numărul fiind în urcare cu câteva mii față de 2019, arată datele INS. În contextul în care pe plan local există circa 750.000 de firme, rezultă una din 7-8 entități juridice a adus bunuri de peste graniță în România.

Totuși, volumul mare al importurilor este concentrat la vârf, astfel că primii 500 de importatori contribuie cu 60% la total, pe când primii 100 sunt responsabili pentru mai bine de o treime.

În contextul în care în 2020 România a importat bunuri în valoare de 80,5 mld. euro, cu 6,6% mai puțin decât în anul de dinaintea pandemiei, primii zece ocupanți ai clasamentului au adus pe plan local, de peste hotare, produse în valoare de peste 10 mld. euro, adică 13%.