Liderii din industria jocurilor de noroc: Consumatorul de jocuri de noroc va continua să joace, dar dacă este taxat de stat, se va orienta spre piața neagră

Introducerea taxării jucătorului de jocuri de noroc propusă de Finanțe va readuce în prim-plan piața neagră, ținută sub control de 10 ani de controalele făcute de autorități în sălile de jocuri, spun oficialii industriei de jocuri de noroc.

Noile taxe propuse de guvern pentru industria jocurilor de noroc, care ar impune, printre altele, taxarea cu până la 40% a câștigurilor obținute de jucători, vor conduce jucătorii spre alternative de joc pe piața neagră, iar bugetul de stat va avea de suferit, au spus liderii industriei jocurilor de noroc în cadrul videoconferinței ZF „Vocea mediului de business. Cum va arăta economia după avalanșa de modificări fiscale pregătită de guvern”, organizată la finalul săptămânii trecute.

„Consumatorul (jucătorul) de jocuri de noroc va exista întotdeauna indiferent de forma de joc pe care o va alege să o practice, iar în condițiile taxării câștigurilor consumatorului direct, cel mai probabil acesta se va orienta către piața neagră”, a spus Ioana Bazavan, vicepreședinte, ROMSLOT – Asociația Organizatorilor de Sloturi, în cadrul videoconferinței ZF. Ea a mai precizat că taxarea jucătorilor va duce la o întoarcere la piața neagră, la lipsă de educație și de transparență.

„În momentul de față, deasupra noastră este Oficiul Național de Jocuri de Noroc, organ care ne urmărește activitatea. În teren au loc controale, totul este transparent, conform legii. Introducerea taxării jucătorului va crește evaziunea fiscală și va readuce în prim-plan piața neagră, care acum este ținută sub control de cel puțin 10 ani”, a mai spus Ioana Bazavan.

Industria jocurilor de noroc are aproximativ 45.000 de angajați și contribuie anual cu aproape 600 milioane euro plătite la bugetul de stat, potrivit lui Dan Ghiță, președinte, ROMBET – Asociația organizatorilor de jocuri de noroc.

„Dacă luăm drept exemplu alte țări din Europa, unde s-a încercat de-a lungul timpului includerea unui astfel de impozit pe jucător, vom vedea că efectele au fost dezastruoase. În primul rând direct pentru industrie, pentru că jucătorii au început să devină inventivi. Au mers și au jucat online pe site-uri din afara țării de rezidență, unde taxarea este zero (în majoritatea țărilor din Europa taxarea este zero). Cei care joacă în locațiile de retail– mediul nu este controlabil. Acolo se realizează jocurile de noroc la negru – comparativ cu situația actuală în care jucătorul intră într-o locație reglementată, unde jocul se desfășoară în urma unui regulament”, a spus Dan Ghiță.

El a mai spus că, pe lângă impactul direct pe care această taxă l-ar putea avea asupra operatorilor și asupra jucătorilor, există și celelalte industrii care sunt puternic afectate, pentru că operatorii de jocuri de noroc plătesc chirii, angajați care livrează mâncare și băutură, consumabile- electricitate, telecomunicații etc.

”Alte ramuri lovite puternic -zona de media și sponsorizări, zona de sport. Aici există sponsorizări foarte mari din partea industriei, la un nivel impresionant”, a mai spus Dan Ghiță.

Trei asociații de profil – Rombet, Romanian Bookmakers și Romslot – au transmis recent autorităților propunerile industriei de gambling asupra proiectului de OUG de modificare a Codului fiscal, prin care propun alte soluții de taxare a jocurilor de noroc.

„Soluții există, dar taxele nu trebuie să fie suportate de jucător. Dacă se pune presiune pe jucător atunci acesta se va reorienta și în final vom ajunge la încasări la buget foarte reduse. Avem argumente care demontează soluția de a pune taxe pe jucător. Primele 10-15 economii mondiale nu au niciun fel de taxă pe jucător. Înțelegem scopul de a colecta, dar trebuie să existe o soluție care să fie optimă pentru toată lumea. Domeniul are un anumit nivel de suportabilitate. Dacă trecem de acest nivel, lumea începe să devină inventivă și se poate crea inclusiv scenariul în care jucătorii vor opta să joace la negru, un risc foarte mare”, a mai spus Dan Ghiță.

Dan Ghiță, președinte, ROMBET

♦ Există soluții pentru a acoperi sumele pe care guvernul vrea să le colecteze. Le-am transmis deja la Ministerul de Finanțe. Concret, suma de bani pe care guvernul vrea să o colecteze de la noi am împărțit-o la toate subdomeniile care intră în jocurile de noroc adăugând procentual și la pariuri sportive, și la online, și la retail pe partea de slot machines, și la cazinouri, astfel încât fiecare dintre aceste segmente să preia o parte din impact.

♦ Ar fi salutar dacă taxarea s-ar face gradual. Așteptăm un semn să putem să intrăm oficial la masa discuțiilor și să prezentăm propunerile noastre.

♦ Avem soluții și printr-un dialog onest putem cu siguranță să ajungem la o concluzie care să nu afecteze niciuna dintre părți.

♦ Domeniul jocurilor de noroc se împarte în mai multe segmente, iar taxele sunt specifice și taxele pe Codul Fiscal general. În momentul în care pornești un business în jocurile de noroc, se obține o licență pe 10 ani. Operatorul face un buget și o predicție pe cei 10 ani, comparativ cu taxele din momentul respectiv. Categoric se fac ajustări – luând în considerare inflația și alte lucruri neprevăzute.

♦ Sunt operatori care au luat licența înainte de 2019, iar în anul respectiv s-a schimbat regula jocului, iar acum, la nici 3 ani, se schimbă din nou, după o perioadă de pandemie care a fost dezastroasă pentru industrie.

♦ La noi, în industrie, situația este dramatică. Nu ne plângem de taxe, ci de cum se pun taxele, pentru că modalitatea propusă este un dezastru pentru sport, pentru educație. Noi, prin sponsorizări, investim foarte mult în aceste două domenii și nu numai.

Ioana Bazavan, vicepreședinte, ROMSLOT

♦ Astăzi taxele sunt colectate exclusiv de la operatorii de jocuri de noroc, de cel puțin 13 ani, excepție pentru segmentul de retail, unde există două praguri – peste 15.000 de euro și peste 100.000 de euro.

♦ Noi estimăm că prin această măsură necontrolabilă propusă de Finanțe, încasările recurente la care se raportează acum statul vor scădea cu aproape 300 mil. euro.

♦ Acum taxele sunt fixe. Există taxe de licență, există taxe de autorizare pentru fiecare aparat în parte, iar pentru sistemul online există o taxă procentuală aplicată la încasările acestei activități. Acest sistem funcționează pentru că toate taxele de jocuri de noroc din retail sunt plătite anticipat, înainte ca aparatul respectiv să funcționeze.

♦ Față de restul industriilor, noi nu am fost consultați de către Ministerul de Finanțe. Totul s-a făcut foarte repede, nu ne-am așteptat să vină o propunere de impozitare a clientului. Noi, operatorii, indiferent de forma în care se desfășoară jocurile de noroc – pariuri sportive, cazinouri, slot machines sau activitate online – nu dorim taxarea clientului. Se vorbește în sfera jocului de noroc de responsabilitate și adicție. O astfel de măsură va crește adicția.

Practic, încurajăm clienții să nu mai apese butonul de colectare, ci să joace sumele pe care le au în aparate sau plaforme.

♦ În propunerea dată acum, dacă jucătorul câștigă 600 de lei nu plătește nimic, dar dacă câștigă peste 600 de lei se aplică 10%.

♦ Pe propunerea actuală, la un câștig de 600 de lei, clientul primește 540 de lei, în condițiile în care în retail câștigul nu are loc în momentul cash out.