Lider la 20 de ani: Ce aptitudini dezvoltă apartenența la cea mai mare organizație de tineri din lume și cum te pregătește aceasta pentru intrarea într-o companie?

Când experiența practică și abilitățile soft fac tot mai des diferența la angajare, organizațiile studențești devin locul unde tinerii își exersează, cu adevărat, viitorul profesional. Dar ce competențe concrete dobândește un student activ într-un astfel de mediu? Gabriel Crăciunescu, PR Manager în cadrul AIESEC în București, spune că cea mai importantă abilitate pe care o dezvoltă apartenența la o organizație precum AIESEC este leadershipul.

Pe lângă aceasta, el subliniază dobândirea unui set complex de aptitudini practice. “În rest, dobândim și multe abilități practice, mai ales în departamentele de marketing și PR, unde colaborăm cu companii și instituții. Ne dezvoltăm și pe partea de soft skills – public speaking, time management, inteligență emoțională. Toate acestea ne ajută foarte mult profesional”.

Fondată în 1948 de către un grup de studenți care și-au propus să promoveze înțelegerea culturală și cooperarea internațională, AIESEC este astăzi cea mai mare organizație din lume condusă de tineri, având ca misiune dezvoltarea potențialului de leadership prin experiențe practice și programe de schimb cultural.

Structura internă a organizației este o replică la scară redusă a unei corporații. AIESEC în București este împărțită în “nouă departamente, pe lângă președinte și vicepreședinți”, acoperind funcțiuni esențiale precum resurse umane, finanțe și legal, marketing și PR. O componentă centrală o reprezintă cele cinci departamente dedicate programelor de exchange, care gestionează atât stagiile de voluntariat și internship pentru studenții străini veniți în România, cât și oportunitățile pentru tinerii români care pleacă în afara țării.

Această expunere la un mediu internațional este unul dintre principalele atuuri. “M-a atras faptul că este o organizație internațională, prezentă în peste 120 de țări din toată lumea. Mi-a plăcut ideea de a fi în contact cu oameni din culturi diferite”, explică Gabriel Crăciunescu. Misiunea asociației este, de altfel, “să înțelegem diversitatea culturală și să învățăm să colaborăm dincolo de granițe, între țări și culturi.”

În prezent, cele mai căutate produse sunt programele de voluntariat internațional, care aduc un impact direct în comunități. “Trimitem oameni din România în diverse țări și, în același timp, primim voluntari din alte părți ale lumii. De obicei, trimitem voluntari în zone mai puțin favorizate – de exemplu în India, Sri Lanka, Tunisia, Turcia – unde aceștia lucrează, de regulă, cu copii, în grădinițe sau tabere de vară”, menționează el.

Statistic, Gabriel Crăciunescu spune că în acest an, au venit în România prin intermediul organizației aproximativ 100 de voluntari din peste 20 de țări, în timp ce numărul studenților români care au plecat în programe internaționale este estimat “undeva între 30 și 40”.

Chiar și procesul de recrutare într-o astfel de organizație este gândit pentru a simula un mediu profesional. Acesta constă într-o săptămână de activități, de la evenimente de prezentare, la activități de grup și “taskuri practice, similare cu cele reale din cadrul asociației”, menite să evalueze abilitățile candidaților.

Astfel, încă de la primul contact, studenții sunt introduși într-un mediu structurat, care le testează și le dezvoltă competențele necesare pentru o viitoare carieră.