Lanțul de magazine care a vândut în perioada pandemiei cât pentru tot anul. Câte magazine vrea sa mai deschidă

 ​De la primul hipermarket deschis în românia, în 2005, retailerul german Kaufland a ajuns în prezent la o rețea de 132 de unități, aflată în continuă expansiune. Lucrurile par să evolueze bine și în continuare, în contextul în care businessul pare a fi unul dintre câștigătorii crizei generate de COVID-19. Care este strategia companiei în context pandemic?

„Online-ul a crescut enorm: în aprilie am ajuns la o cifră care reflectă planul pentru tot anul”, descrie Marco Hößl, directorul general al Kaufland România, într-o conferință de presă organizată recent, ultimele rezultate ale companiei, fără să ofere valoarea exactă a vânzărilor înregistrate în context pandemic.

În 2019, Kaufland România a înregistrat o cifră de afaceri de peste 11,8 miliarde de lei și un profit net de 847 de milioane de lei, potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice. În ceea ce privește investițiile realizate, acestea s-au ridicat anul trecut la 142 de milioane de euro, iar la începutul acestui an reprezentanții businessului au anunțat un buget de 300 de milioane de euro, despre care Marco Hößl spune că nu a suferit modificări.

Compania are în portofoliu 132 de magazine, dintre care patru au fost deschise în acest an, două în Capitală, unul în municipiul Dej și un altul în localitatea Moreni, un oraș cu aproximativ 18.000 de locuitori, deschidere cu ocazia căreia retailerul și-a făcut intrarea și în comunitățile urbane mici.

Până la sfârșitul anului, reprezentanții companiei intenționează să deschidă alte nouă unități, iar pentru următorii ani Hößl spune că au în vedere menținerea unui ritm de circa zece deschideri anuale. Cu toate că zilnic peste 500.000 de clienți trec magazinelor unităților companiei, reprezentanții afacerii remarcă un trend de migrare spre online din ce în ce mai accentuat.

Cât despre modul în care a evoluat echipa businessului de-a lungul celor 15 ani, dacă în 2005 Kaufland a pornit la drum cu 500 de angajați, în prezent aceasta numără peste 15.000 de persoane. Angajații și-au continuat activitatea și în perioada stării de urgență, niciunul dintre ei nefiind trimis în șomaj tehnic.

Pentru departamentele care nu își puteau exercita activitatea în perioada de blocaj, precum cel de evenimente, s-a hotărât reconversia acestora, una dintre noile linii de activitate fiind cea de teleshopping, destinată persoanelor care nu dețin spartphone-uri sau carduri de credit.

„A fost o experiență foarte bună pentru angajați, de pildă pentru cei din home office, care nu au avut o ocupație și pe care nu am vrut să îi trimitem în șomaj tehnic”, spune executivul. Potrivit lui, Kaufland creează direct și indirect circa 60.000 de joburi în piața locală, adică un procent de 1,2% din totalul locurilor de muncă, iar salariul minim net al angajaților companiei este cu 60% mai mare decât salariul minim pe economie din România.

Din rândul furnizorilor cu care compania colaborează, 85%, reprezentând un număr de 2.300 sunt  furnizori locali, față de 50%, în urmă cu trei ani. Anul acesta, pe fondul greutăților generate de pandemie, una dintre măsurile luate de reprezentanții businessului a fost scurtarea termenelor de plată către companiile locale partenere, o altă măsură fiind plata cu trei luni mai devreme a taxelor în valoare de 69 de milioane de lei către bugetul de stat și bugetele locale.
Directorul general al Kaufland spune că noua criză, care a schimbat lumea, a schimbat și modul de lucrul al companiei pe care o conduce.

„La început a fost greu, și pentru mine personal, nu a fost un mers normal al businessului, am luat multe măsuri, am învățat repede, am simțit că a fost foarte emoționant să iau decizii grele. A fost un spagat între business și oameni, pentru mine a fost foarte greu. Suntem o companie, trebuie să acționăm ca întreprindere, dar trebuie să luăm și măsuri pentru angajați, clienți, furnizori, de aceea a fost un spagat. Am simțit ce important este să fim alături de angajați, de clienți și parteneri”, a fost feedbackul executivului asupra ultimei perioade.

Explozia retailului alimentar din online, un trend internațional

Potrivit unui sondaj al Coresight Research, vânzările online de alimente din SUA au crescut cu 22% în 2019, iar anul acesta, impulsionate de cererea ridicată din timpul blocajelor impuse pe fondul pandemiei de COVID-19 la nivel național, vor crește cu aproximativ 40%. Acest lucru ar echivala cu aproape 38 de miliarde de dolari din vânzările online, cheltuiți pe produse alimentare și băuturi în 2020, adică aproximativ 3,5% din piața totală, în creștere de la 2,6% în 2019, potrivit supermarketnews.com. 
Și în Asia se remarcă același trend: Coreea de Sud, de pildă, a înregistrat o creștere de peste 90% a vânzărilor de produse alimentare online în timpul focarului de COVID-19, scriu cei de la foodnavigator-asia.com. Un alt exemplu vine din Marea Britanie: CEO-ul retailerului Sainsbury’s, Mike Coupe, a declarat, citat de barrons.com, că pandemia de COVID-19 va accelera rapid digitalizarea magazinelor și migrarea clienților spre online, obicei care se va menține probabil și în perioada postpandemie. „Presupun că odată ce oamenii își formează un obicei din a-și cumpăra alimentele online, îl vor menține.” În ultimele luni, Sainsury’s și-a dublat volumele de produse destinate platformei online și a înregistrare o dublare a vânzărilor pe acest canal.