La jumătatea anului, guvernul Ciucă a făcut doar un sfert din investițiile pe care le-a promis în 2022
Guvernul Ciucă are, la mijlocul lui 2022, un „grad de realizare” de 25% pentru investițiile propuse pentru tot anul. Din bugetul de stat, guvernul și-a bugetat investiții de 38 mld. lei, iar execuția la iunie arată că statul a investit doar 10 mld. lei, în 6 luni. În vremuri de criză, investițiile statului trebuie să crească, pentru a susține economia.
♦ Cheltuielile cu investițiile din bugetul de stat au fost de 10 mld. de lei, la șase luni din 2022, față de un buget de 38 de miliarde de lei alocat pe tot anul ♦ În aceeași vreme, investițiile din fonduri europene au fost de 12 mld. lei din 51 mld. lei promise la început de 2022, pentru întregul an.
Guvernul Ciucă are, la mijlocul lui 2022, un „grad de realizare” de 25% pentru investițiile propuse pentru tot anul. Din bugetul de stat, guvernul și-a bugetat investiții de 38 mld. lei, iar execuția la iunie arată că statul a investit doar 10 mld. lei, în 6 luni. În vremuri de criză, investițiile statului trebuie să crească, pentru a susține economia. Cu toate acesta, scad. Ministrul finanțelor Adrian Câciu spune că este vina inflației.
„Elementele de întârziere pe partea de investiții sunt cauzate în principal de creșterea prețurilor la materiale de construcții, care a blocat o serie de constructori să deruleze în continuare activitatea de execuție pe șantiere. Toți ordonatorii de credite, toți colegii din guvern va trebui să recupereze întârzierea în a doua jumătate a acestui an, astfel încât să ne atingem ținta de investiții asumată prin legea bugetului de stat”, a spus, ieri, Adrian Câciu.
Este adevărat că, de exemplu, cel mai mare constructor din România, Dorinel Umbrărescu, a transmis luna aceasta către Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) că, în condițiile actuale de creșteri de prețuri la materiale de construcții și utilități, se află în imposibilitatea finalizării contractelor publice.
Ulterior, companiile lui Umbrărescu, care au mai multe contracte publice în derulare, cum ar fi tronsoane din autostrada Brașov-Oradea, din drumul expres Craiova – Pitești sau autostrada de centură a Bucureștiului, au reluat lucrările.
Dar, pe fond, este vina inflației că investițiile scad? Nu, crede Florin Pogonaru, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri Români (AOAR). „Ca om de afaceri ai întotdeauna datoria să investești și să împingi lucrurile înainte. Aici statul român a dovedit că tot timpul că are alte priorități. E vorba de incapacitatea statului de a organiza și face lucruri. Mediul de afaceri s-a adaptat, a indexat prețurile”, spune el.
În total, statul și-a propus să investească 89 de miliarde de lei în 2022, din fonduri naționale și externe. La jumătatea perioadei a cheltuit doar 21 de miliarde de lei, adică mai puțin de un sfert din cât și-a propus. Potrivit strategiei fiscal-bugetare, document pe baza căruia s-a construit bugetul de stat în 2022, investițiile urmau să fie motorul economiei anul acesta.
„Deja se observă o schimbare a paradigmei de creștere în sensul că în anul 2022 investițiile vor reprezenta motorul avansului economiei”, scrie în documentul citat. Cheltuielile din bugetul de stat cu investițiile, la 6 luni din 2022, erau de circa 10 miliarde de lei, mai mici cu 4% față de cheltuielile cu investițiile din aceeași perioadă din 2021. Pentru tot anul, guvernul și-a bugetat investiții din bugetul de stat de 38 de miliarde de lei, astfel că la jumătatea anului a cheltuit doar 25% din buget. Mai mult, experiența anilor trecuți arată că guvernul a sacrificat investițiile în a doua parte a anului, ca să fie în grafic cu deficitul bugetar. Or, ecuația bugetului este extrem de complicată în 2022 și guvernul are de făcut față unei avalanșe de cheltuieli sociale începând cu a doua parte a anului, în special cu compensarea prețului la energie.
De asemenea, nici investițiile din fonduri europene nu au mers mai bine, ba din contră. Guvernul și-a propus, investiții de circa 51 mld. lei din fonduri europene. Până la jumătatea anului, a reușit să cheltuiască mai puțin de un sfert, adică 12 mld. lei.