La fundul sacului: statul abia dacă mai are bani pentru salarii și pensii

♦ „Sunt bani pentru salarii și pensii“, a spus ministrul finanțelor Alexandru Nazare într-o aparentă replică la declarațiile ministrului educației Daniel David, care afirmase că „nu mai sunt bani pentru întreg anul pentru salarii și burse, acesta fiind motivul tăierilor de cheltuieli din Educație“.

Ministrul finanțelor Alex­andru Nazare s-a plâns, la finalul săptă­mânii, că bugetul pe 2025 a fost construit prost, de aceea am fi unde suntem și de aceea constrângerile bugetare sunt inevitabile: de acum înainte fără serbări câmpenești, fără cheltuieli „inutile“, cum le numește demnitarul.

Ministrul de resort vede azi ceea ce economiștii din afara sistemului public au văzut de la începutul anului: anume că bugetul nu poate face față avalanșei de cheltuieli pretinse  din toate părțile și nu poate susține cheltuieli care nu-și au acoperire clară în venituri.

Problema veniturilor a subminat o construcție echilibrată a bugetului, nu din acest an, ci de multă vreme. Sunt ani de zile în care două treimi din veniturile bugetare merg doar spre pensii și salarii, cheltuieli care, în vreme de criză, sunt cu greu suportate și, după cum se vede din crizele trecute, pot fi depășite doar prin majorări de taxe și mai puțin prin reduceri de cheltuieli. Doar majorările de pensii și de salarii de anul trecut au însemnat 3% din deficitul bugetar de 5% din PIB.

„Veniturile ipotetice“ cum ar fi „o mai bună colectare“ a ANAF nu pot fi luate în seamă, scria Consiliul Fiscal după publicarea proiectului de buget pe 2025. Și era vorba de 9,7 mld. lei (0,5% din PIB) doar din această sursă iluzorie care nu se vede nicicum în buget. Anul trecut pensiile au crescut cu 40%, iar salariile cu 20%. Era campanie electorală, iar aceste cheltuieli erau suplinite din împrumuturi. Doar că această creștere a pensiilor și a salariilor nu s-a limitat la 2024, astfel de majorări fac parte din „cheltuielile rigide“ care se rostogolesc de la un an la altul și cer a fi onorate. Așa că majorările se plătesc și în acest an, doar că bugetul nu-și mai permite un deficit de 9,3% din PIB cum și-a permis anul trecut.

Deficitul ar fi trebuit redus anul acesta la 7% din PIB, potrivit Planului Fiscal Structural trimis de guvern Bruxellesului. Dar, cu toate creșterile de taxe și de contribuții intrate în vigoare săptămâna trecută, abia dacă s-ar putea spera ca deficitul să intre la sub 8% din PIB, potrivit agenției de evaluare financiată S&P.

Daniel David ministrul educației a spus săptămâna trecută că în educație, nu mai sunt bani de salarii și burse până pentru întreg anul: „Direct spus, nu mai sunt bani pentru plata salariilor și a burselor până la sfârșitul anului“. Asta în condițiile în care bugetul Educației a crescut cu 10% în 2025 față de cel din 2024.

David are probleme cu sindicatele din învățământ care-i cer, în stradă, demisia după ce ministrul a majorat normele didactice, a majorat numărul elevilor care pot învăța într-o clasă și a tăiat o parte a burselor școlare. Deși, inițial, spunea că aceste măsuri sunt parte din „reformă“, acum afirmă că doar așa ar fi putut asigura plata salariilor până la final de an. Ministrul finanțelor a spus la Antena 3 că „sunt bani“ pentru pensii și salarii.

„Vor fi bani și de salarii și de pensii. Dar asta nu înseamnă că ipotezele pe care a fost construit acest buget sunt realiste. Pentru că avem această meteahnă să construim bugetul și, la un moment dat, anumiți ordonatori de credite, la final de an, să aibă mai puțini bani în buget decât le trebuie. Am făcut o analiză amplă pe toți ordonatorii de credite și, în general, pe toată structura bugetului așa cum a fost el aprobat pentru 2025 și ipotezele lui nu stau în picioare în multe locuri.“

Bugetul pe 2025 a fost construit de un ministru, Marcel Boloș, care este membru în același partid (PNL) ca și actualul titular al portofoliului finanțelor Alexandru Nazare.

Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank, își amintește discuțiile de anul trecut: „Anul trecut am avut o creștere globală a pensiilor cu 40%, ceea ce însemna cam 3% deficit bugetar, iar creșterea salariilor a fost de 20% față de nivelul din anul precedent. În aceste condiții, anul acesta deficitul va fi de peste 8% și de abia anul viitor ar putea scădea la 7%. Când ziceam că nu sunt de acord cu creșterea pensiilor, deși am pensionari în familie, unii mă apostrofau și îmi spuneau că sunt insensibil. La tv-uri se plângea de umerii „bunicilor“ și „seniorilor“, iar miniștrii și premierul tot promiteau recalculări peste recalculări că era an electoral“.