La cheltuieli de 100 de lei ale statului, 30 de lei sunt din împrumuturi

În primele șapte luni din an, la venituri de 100 de lei, statul a cheltuit 128,4 de lei (pe standardul cash). Și asta înainte de majorarea pensiilor, a salariilor profesorilor și înainte de dublarea alocațiilor copiilor.

La șapte luni din 2020, statul a avut venituri de 175,1 mld. lei, dar a cheltuit 224,8 mld. lei. Finanțele consemnează un deficit bugetar de 49,7 mld. lei și, raportat la produsul intern brut, un deficit de 4,7% din PIB. Un deficit care va ajunge, la final de an, spre 9% din PIB. Așa judecând, România stă mai bine ca Spania sau Franța, care au deficite, raportate la PIB, și mai mari. Nimeni nu s-a uitat însă la deficitul fiscal raportat la venituri. Pentru că aici România stă cel mai prost din Uniunea Europeană și aici este piatra ei de încercare. Practic, la șapte luni din an (venituri de 175 mld. lei și cheltuieli de aproape 225 mld. lei), la 100 de lei venituri, cheltuielile au fost de 128,4 lei. Spre o treime din cheltuieli sunt, prin urmare, din împrumuturi. Iar aici nu sunt adunate majorarea cu 14% a pensiilor, de la 1 septembrie (decisă de guvern), dublarea alocațiilor copiilor (decisă în Parlament) și nici măcar toate sporurile acordate medicilor „din linia întâi” sau drepturile suplimentare ale polițiștilor.

Dacă majorările de cheltuieli decise în Parlament – plus 40% la pensii, dublarea alocațiilor, creșterea salariilor profesorilor etc. – devin operaționale, România nu se va mai putea împrumuta de pe piețe și singura opțiune va fi un nou acord cu FMI, crede Ionuț Dumitru, economist-șef al Raiffeisen Bank.

„Dacă majorările se aprobă, bugetul va fi aruncat în aer. Nimeni nu va finanța un astfel de deficit (un deficit de 9% din PIB peste care s-ar adăuga alte aproape 3 puncte, din majorări – n. red.). Ratingul de țară recomandat investițiilor ar putea fi pierdut și atunci singura soluție de finanțare a deficitului va fi un nou acord cu FMI.”

Chiar și fără majorările sus menționate, în 2021 deficitul bugetar ar fi plecat, la început de an, de la 7-8% din PIB. Cu o majorare a punctului de pensie de 40%, cu majorarea salariilor, cu dublarea alocațiilor și altele, punctul de plecare va fi de 11-12% din PIB care, pentru piețe, nu este finanțabil, spune Dumitru.

„Piețele nu vor finanța un astfel de deficit, mai ales în lipsa unui rating recomandat investițiilor, sau îl vor finanța la costuri greu de suportat și soluția rămâne un nou apel la FMI.“

Veniturile fiscale ale bugetului sunt de sub 30% din PIB. Alături de veniturile nefiscale – fonduri UE etc. – veniturile consolidate ajung la 32% din PIB. Una este să finanțezi un deficit de 9% din PIB (cazul nostru), când ai venituri de 40% din PIB (cum au multe țări din UE) și alta este să finanțezi același deficit când ai venituri de 30% din PIB (din nou, cazul nostru), arată economistul.

Suntem în situația ca, la 1.000 de lei cheltuiți de stat, 300 de lei să însemne cheltuieli din împrumuturi. Situația bugetului de venituri și de cheltuieli este chiar mai complicată decât în criza de acum zece ani.

Comisiile de muncă ale Parlamentului, care sunt controlate de PSD, au modificat ordonanța de urgență a guvernului privind rectificarea bugetară care stabilea majorarea punctului de pensie, de la 1 septembrie 2020, cu 14%, în loc de 40%, cum indica o lege anterioară crizei sanitare, impusă de PSD. Și PNL a votat această lege, pe când era în opoziție.

PSD a depus zilele trecute un amendament la proiectul de lege de aprobare a ordonanței de rectificare. Acesta prevede revenirea la creșterea pensiilor cu 40%, de la 1 septembrie 2020. În plus, parlamentarii au anulat, într-un alt amendament, prorogarea termenului de majorare a salariilor profesorilor până în 2021.

La șapte luni, bugetul consolidat a înregistrat o creștere de cheltuieli de 13% și o scădere de venituri de 2,7%. Deficitul crește, prin urmare, puternic și va ajunge, la final de an, la aproape 9% din PIB, fără măsurile de majorare ale cheltuielilor decise de PSD și majoritatea parlamentară.