La ce servesc eforturile Băncii Centrale Europene

Sondajul IFO în rândul companiilor germane a evidențiat o scădere a încrederii pentru a cincea lună consecutiv în septembrie, până la cel mai mic nivel din aprilie 2013, indicii activității din industrie și servicii din Germania, Franța și zona euro în ansamblu au scăzut din nou în august, iar Banca Spaniei a avertizat că datele de până acum arată o scădere în al treila trimestru atât a consumului privat, cât și a ritmului creării de noi locuri de muncă.

Ca urmare, moneda euro a căzut sub pragul de 1,28 dolari pentru prima dată din iulie 2013, în contextul speculațiilor că noile date vor slăbi opoziția tradițională a Germaniei față de ideea că BCE ar trebui să dea drumul tiparniței de bani după modelul Rezervei Federale – o idee văzută de piețele financiare, ca de obicei în ultimul an, drept ultima speranță pentru relansarea economică a zonei euro.

Draghi a indicat din nou că BCE este gata să folosească și alte instrumente neconvenționale de politică monetară, amplificând actualul program de achiziții de obligațiuni – declarație care a fost interpretată de analiștii bancari drept o recunoaștere a intenției de a recurge în cele din urmă la un program de relaxare monetară cantitativă neînsoțit de sterilizarea banilor nou introduși în sistem, adică de genul celor folosite până acum în SUA și Japonia. Draghi a adăugat însă că niciun fel de măsură monetară nu poate înlocui reformele structurale și ale piețelor muncii care ar trebui să facă mai competitive economiile din zona euro.

Până acum, 255 de bănci din zona euro au împrumutat 82,6 mld. euro cu dobânzi de 0,15% în cadrul primei runde, din septembrie, de finanțări ieftine anunțat de BCE, sub nivelul așteptat de 100 mld. euro sau mai mult, ceea ce sugerează lipsa de cerere de credite din economia reală a zonei euro. Următoarea ofertă de credite ieftine pentru bănci va avea loc în decembrie.