Kovesi: Recuperarea prejudiciilor ar putea descuraja corupția. Scopul pedepsei ar fi astfel atins

Întrebată, înainte de a intra la bilanțul Ministerului Public, dacă modelul francez este cea mai bună variantă pentru noua structură care va fi înființată pentru confiscarea bunurilor provenite din infracțiuni, Codruța Kovesi a spus: “Modelul francez este un mod eficient, prin ceea ce ne arată datele statistice publicate de această instituție. Noi susținem orice formulă legislativă sau instituțională care va duce la confiscarea efectivă a bunurilor indisponibilizate și față de care s-a dispus confiscarea”.

Șeful DNA a subliniat că este extrem de important ca scopul pedepsei penale să fie atins și prin recuperarea acestor prejudicii.

“Așa cum am spus și la bilanțul DNA, peste 310 milioane de euro așteaptă să fie executate. Sunt hotărâri definitive care pot fi executate. Dacă această sumă ar intra efectiv în bugetul de stat, spre exemplu, ar putea fi dublate salariile medicilor pe anul următor sau ar putea fi folosiți în alte variante. Este extrem de important ca scopul pedepsei penale să fie atins și prin recuperarea acestor prejudicii care, repet, sunt luate prin hotărâri definitive și trebuie executate. Astfel, ar putea fi descurajată corupția, iar scopul pedepsei, care nu este doar represiv, ci este și unul preventiv, ar fi atins”, a mai spus Kovesi.

Guvernul va crea o structură specială pentru valorificarea la nivel național a bunurilor confiscate în cadrul procedurilor judiciare penale, în încercarea de a crește gradul de valorificare a creanțelor provenite din infracțiuni la cel puțin 25 la sută, nivelul actual de valorificare fiind extrem de scăzut. Noua structură va fi denumită “Oficiul Național de Management al Bunurilor Sechestrate/Confiscate” și va primi avizul Guvernului până la sfârșitul lunii martie, relevă un document consultat de MEDIAFAX.

Pentru înființarea noii structuri, autoritățile române iau în calcul să urmeze modelul francez, în condițiile în care în Franța există deja o instituție similară.

În prezent, Oficiul Național de Prevenire a Criminalității și Cooperare pentru Recuperarea Creanțelor provenite din Infracțiuni, din cadrul Ministerului Justiției, este structura cu atribuții în acest domeniu, dar rapoartele și evaluările internaționale din cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare al Comisiei Europene au indicat dificultăți în activitatea de valorificare a bunurilor confiscate, deoarece competențele de management al bunurilor sechestrate sunt partajate între mai multe autorități, fără o coordonare eficientă, cu impact inclusiv asupra sumelor efectiv recuperate de către Agenția Națională de Administrare Fiscală prin procedurile de valorificare.

Din punct de vedere statistic, conform datelor furnizate de ANAF și monitorizate de Oficiu, procentul de recuperare efectivă a sumelor de bani provenind din activitatea de punere în executare a ordinelor de confiscare emise de instanțele de judecată a înregistrat o scădere accentuată în ultimii ani.

Astfel, potrivit unei statistici a Oficiului, în 2013, valoarea bunurilor sechestrate a depășit 434 milioane euro, dar cea a bunurilor efectiv confiscate conform notificărilor ANAF a fost de doar 7,6 milioane de euro.

La bilanțul Direcției Naționale Anticorupție, în prezența președintelui Klaus Iohannis și a premierului Victor Ponta, Codruța Kovesi arăta că hotărârile judecătorești definitive în cauzele DNA au inclus confiscarea a peste 310 milioane de euro, sumă care, dacă ar fi fost executată și recuperată, ar fi asigurat fondul de salarii pe care statul îl plătește tuturor medicilor într-un an.

Șeful DNA preciza că, anul trecut, valorile indisponibilizate de DNA au fost de peste 303 milioane de euro, ceea ce reprezintă de peste 13 ori bugetul instituției pe un an de zile.

La sfârșitul anului trecut, consilierul procurorului-șef al DNA Marius Bulancea a declarat că procurorii anticorupție au pus sechestru, în 2014, asupra unor bunuri ce valorează 150 milioane euro, dar că acestea vor ajunge efectiv în patrimoniul statului abia peste patru-cinci ani, după ce vor fi date sentințe definitive în dosarele în care s-au dispus măsurile asigurătorii.