Klaus Iohannis renunță la candidatura pentru șefia NATO, iar România donează Ucrainei un sistem de apărare antiaeriană Patriot

Președintele Klaus Iohannis i-a anunțat pe membrii CSAT că, săptămâna trecută, și-a retras candidatura pentru funcția de secretar general al NATO. Astfel, olandezul Mark Rutte va fi numit oficial la summitul NATO de la Washington, care începe la 9 iulie, viitor secretar general al Alianței, în locul lui Jens Stoltenberg, al cărui mandat se încheie la 1 octombrie. Președintele nu avea o altă soluție după ce România rămăsese singura țară a NATO care nu-l susținea pe Rutte. Ce a primit el în schimb, nu știm.

Potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale, președintele Iohannis le-a cerut membrilor CSAT să se pronunțe cu privire la candidatura lui Mark Rutte, aceștia declarându-se în favoarea susținerii de către România a candidaturii premierului olandez. Un fapt și mai important încă: România donează Ucrainei unul din cele două sisteme de apărare antiaeriană Patriot operaționale, pe care le are, dar cere SUA și NATO, în schimb, un sistem similar, dacă nu Patriot, măcar unul la fel de eficient. Probabil că înțelegerea e deja făcută sau în curs de a fi făcută.

Sistemul Patriot, folosit pentru prima dată în 1991 în războiul din Irak, este cel mai eficient sistem de apărare antiaeriană din lume. Dar costul său este enorm – un miliard de dolari sistemul și 4 milioane de dolari fiecare rachetă trasă. Poate doborî simultan mai multe ținte. Cel de-al doilea sistem care a devenit operațional în România, săptămâna trecută, a doborât două drone aflate la o distanță de 50 de kilometri, raza lui de acțiune fiind undeva la 130 de kilometri.

Problema este că o dronă costă 20.000-40.000 de dolari, iar o singură rachetă costă 4 milioane de dolari. Dacă Patriot doboară un avion de luptă de 50-100 de milioane de dolari, atunci sistemul este supereficient. Dacă doboară drone de 20.000 de dolari, atunci falimentul bate la ușă. De aceea nici SUA, o superputere militară, nu are decât 50 de sisteme antiaeriene de acest fel, potrivit presei americane. România a comandat șapte sisteme Patriot, pentru un preț oficial de 4 mld. dolari. Cinci sunt în țară, dar doar două sunt operaționale. Un al treilea ar urma să devină operațional până la sfârșitul anului. Unul din cele două sisteme operaționale va fi donat Ucrainei, cu speranța ascunsă că va fi primit înapoi după finalul războiului, dar „a la guerre come a la guerre“, nu știi niciodată ce va fi.

„Având în vedere deteriorarea semnificativă a situației de securitate în Ucraina, ca urmare a atacurilor constante și masive ale Rusiei asupra civililor și a infrastructurii civile, mai ales asupra celei energetice, precum și consecințele regionale ale acestei situații, inclusiv asupra securității României, în strânsă coordonare cu aliații, membrii Consiliului au decis donarea către Ucraina a unui sistem Patriot.“ Această donare se face cu condiția continuării negocierilor țării noastre cu aliații, în special cu partenerul strategic american, în vederea obținerii unui sistem similar sau echivalent, care să răspundă nevoii de asigurare a protecției spațiului aerian național, de modernizare a Armatei României și de asigurare a interoperabilității cu sistemul NATO, fiind, totodată, necesară identificarea unei soluții temporare de acoperire a vulnerabilității operaționale astfel create“, și-a motivat CSAT decizia.