Kelemen: Proiectul de autonomie nu pune sub semnul întrebării statalitatea, nu este ceva extravagant

Kelemen Hunor a declarat, joi, la Sfântu Gheorghe, că varianta de lucru a proiectului de autonomie a Ținutului Secuiesc vehiculată în presă săptămâna trecută a fost modificată la câteva articole.

“Nu sunt modificări substanțiale, dar sunt nuanțe importante”, a spus președintele UDMR.

Kelemen a precizat că proiectul de autonomie va apărea, joi după-amiază, și pe site-ul UDMR, în limba română și în maghiară, dar este “aproape gata” și varianta în limba engleză.

“Intenția noastră este de a face o dezbatere publică foarte largă. Deci nu începem cu partidele politice parlamentare, ci cu societatea românească, cu formatorii de opinii și eu cred că asta este ordinea firească a lucrurilor. Este un proiect european, un proiect extrem de detaliat și în același timp nu pune în niciun articol sub semnul întrebării statalitatea și apartenența acestei regiuni de statul român, fiindcă foarte multe acuzații se duc în această direcție. Sunt manipulări, sunt încercări de distorsionare a ceea ce gândim noi și sunt convins că cei care vor citi acest proiect își vor da seama că nu este altceva decât doleanța comunității maghiare de a asigura un cadru instituțional pentru păstrarea identității naționale”, a afirmat președintele UDMR, la o întâlnire cu jurnaliștii locali.

Kelemen a subliniat că este important ca toată lumea, inclusiv “partenerii externi”, să înțeleagă că ceea ce se dorește prin acest proiect se încadrează în acele 14 modele de autonomie existente în Uniunea Europeană.

“Este important să înțeleagă toată lumea, și partenerii noștri externi, internaționali, începând cu Partidul Popular European până la celelalte instituții, că ceea ce dorim noi se încadrează în acele 14 modele de autonomie existente în Uniunea Europeană și e foarte apropiat de Tirolul de Sud. Deci, nu este ceva extravagant, ceva care nu ar avea un precedent european, în sensul cel mai bun al cuvântului”, a declarat liderul UDMR.

Președintele UDMR, Kelemen Hunor va prezenta, joi dupa-amiază, la Cluj-Napoca, într-o conferință de presă, detaliile proiectului UDMR privind statutul de autonomie.

Potrivit proiectului de autonomie a Ținutului Secuiesc a Uniunii apărut în presă, pe care conducerea UDMR nu îl comenta, nefiind cel oficial, locuitorii din Ținutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curții Constituționale și instanțelor judecătorești în limba maghiară.

“Ținutul Secuiesc se constituie ca o regiune autonomă având personalitate juridică în cadrul statului unitar și indivizibil România, pe baza principiilor autonomiei locale garantate de Constituție și prezentului statut, cuprinzând unități administrative din județele Covasna, Harghita și Mureș. (…) Limba maghiară, alături de limba română este considerată limbă oficială în regiune. Redactarea bilingvă este obligatorie pentru toate actele normative cu caracter general precum și în alte cazuri în care prezentul statut prevede redactarea bilingvă. (…) Cetățenii rezidenți pe teritoriul Ținutului Secuiesc au dreptul să se adreseze în scris Curții Constituționale și instanțelor judecătorești în limba maghiară. Instanțele sunt obligate să primească aceste înscrisuri și să recunoască întreaga lor eficacitate juridică”, se arăta în documentul citat.

Reprezentanții UDMR propuneau ca toate diplomele, documentele, actele de stare civilă, actele notariale, extrasele de carte funciară, facturile și chitanțele eliberate pe teritoriul Ținutului Secuiesc de către instituțiile de învățământ, de cultură, evidența populației, carte funciară, precum și de către alte autorități ori societăți comerciale care funcționează pe teritoriul Ținutului Secuiesc, “vor fi redactate, tipărite și eliberate în limba română și maghiară”, iar toate aceste acte redactate, tipărite și eliberate pe teritoriul Ținutului Secuiesc “vor fi recunoscute pe teritoriul întregii țări ca acte oficiale”.

“Cetățenii au dreptul de opțiune lingvistică. În cadrul relațiilor cu instanțele judiciare, instituțiile, organizațiile și administrațiile publice din Ținutul Secuiesc, toate persoanele au dreptul să folosească cele două limbi oficiale după alegerea lor. Acest drept obligă instituțiile, organizațiile și administrațiile publice, precum și în general entitățile private, atunci când exercită funcții publice, să comunice cu cetățenii în limba pe care o aleg aceștia”, se menționa în forma respectivă de proiect.

De asemenea, în document se sublinia că organele regiunii Ținutul Secuiesc sunt Consiliul Regional și Executivul Regional, primul fiind compus din 77 de membri aleși prin vot universal și direct pe teritoriul Ținutului Secuiesc.

“Activitatea Consiliului Regional se desfășoară în două sesiuni având sediul în municipiul Odorheiu Secuiesc. (…) Consiliul Regional își alege președintele și cei trei vicepreședinți. Cel puțin unul dintre vicepreședinții aleși trebuie să aparțină altei comunități decât cel al președintelui. Executivul Regional își are sediul în municipiul Miercurea Ciuc și este compus din președintele regiunii care prezidează Executivul și dintr- un număr de vicepreședinți conform deciziei consiliului regional”, se mai arăta în proiect.

Reprezentanții Uniunii propuneau ca președintele regiunii să fie președintele Executivului Regional și să reprezinte regiunea, el având dreptul să participe la ședințele Guvernului României la care sunt tratate probleme ce privesc regiunea.

“Președintele regiunii conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale de nivel regional din Ținutul Secuiesc. Președintele regiunii repartizează parte dintre atribuțiile executive membrilor executivului regional prin decret publicat în buletinul oficial al regiunii”, se mai arăta în proiect.

În proiect se preciza și că în fiecare județ din Ținutul Secuiesc este numit un prefect de către Guvernul României, iar prefectul județului Harghita va îndeplini și funcția de prefect al Ținutului Secuiesc.

Conform proiectului, autoritatea administrației publice locale constituită la nivel județean este Consiliul Județean “compus din consilierii județeni aleși prin vot universal, egal, direct, secret și liber exprimat în condițiile legii, precum și din președintele consiliului județean ales prin vot direct”.

Inițiatorii proiectului menționau că legile, ordonanțele și ordonanțele de urgență ale Guvernului României “pot fi contestate de către președintele regiunii sau președintele consiliului județean după dezbatere în consiliul respectiv pentru încălcarea prevederilor din prezentul statut sau a principiului de protecție al comunităților minoritare”.

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) susținea, despre proiectul de autonomie a Ținutului Secuiesc vehiculat în presă, că lansarea în spațiul public a unor teme ce depășesc cadrul constituțional în ceea ce privește justiția reprezintă “o agresiune la principiile statului de drept”.

“Lansarea prin orice mijloc de comunicare în masă de către vectori de imagine – indiferent dacă sunt analiști, jurnaliști, politicieni – în spațiul public a unor teme ce exced cadrului constituțional în materia înfăptuirii justiției în România reprezintă un potențial de afectare a independenței și prestigiului acesteia și o agresiune la principiile statului de drept”, se arăta într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX, în urmă cu o săptămână, de CSM.

Punctul de vedere al CSM a fost făcut public “având în vedere vehicularea și dezbaterea în mass-media a unui proiect privind Statutul Special al Ținutului Secuiesc din România”.

În replică, UDMR susținea că CSM și-a depășit atribuțiile constituționale exprimând un punct de vedere politic pe un proiect de lege apărut în presă, referitor la autonomia Ținutului Secuiesc.