Kamala Harris a șocat economiștii și mediul de business din SUA cu o serie de propuneri fiscale controversate. Ce planuri are pentru redresarea economică a Statelor Unite dacă va ajunge la Casa Albă: Impozit pe profit pentru corporații de 28%, interzicerea la nivel federal a manipulării prețurilor la alimente și locuințe sociale

În decurs de o săptămână, Kamala Harris a lansat o serie de propuneri economice menite să îi permită să câștige alegerile din SUA, dar acum riscă o reacție negativă din partea economiștilor și a grupurilor de afaceri, scrie FT. 

Planurile reflectă încercarea candidatei democrate la președinție de a-și modela propria marcă de populism economic la timp pentru alegerile din noiembrie – împrumutând mult din agenda președintelui Joe Biden, dar cu caracteristici distinctive pe care să le folosească împotriva lui Donald Trump.

Printre ideile economice ale lui Harris se numără creșterea ratei impozitului pe profit de la 21% la 28%, interzicerea la nivel federal a manipulării prețurilor în sectorul alimentar, un mare efort de creștere a ofertei de locuințe și mai multe scutiri de impozit pentru familiile cu copii și pentru cei care cumpără pentru prima dată o locuință.

Elementul comun al propunerilor este că fiecare dintre acestea ar aborda preocupările exprimate de alegătorii americani obișnuiți, de la inflația ridicată la costul locuințelor și cheltuielile legate de creșterea copiilor.

Măsurile aruncă vina pentru inflație asupra unui vinovat cunoscut: America corporatistă. Și îi cer aceluiași vinovat să achite factura – prin impozite mai mari – care va aduce ușurare gospodăriilor din clasa de mijloc.

Unii economiști sunt îngrijorați, criticând măsurile pentru că ar putea conduce la o reglementare guvernamentală excesivă a economiei și la introducerea unor denaturări dăunătoare ale pieței sub forma controlului prețurilor.

„Este evident că acest plan nu a fost conceput pentru a atrage economiștii”, a declarat David Wessel, membru senior în studii economice la Brookings Institution, un think-tank nepartizan din Washington. „Acest plan mi s-a părut a fi un răspuns la focus grupuri. Vă puteți da seama de ce sunt îngrijorați alegătorii și, la urma urmei, prima sarcină pe care o are Kamala Harris este să câștige alegerile.”

Harris nu se oferă să refacă economia SUA cu același tip de ambiție ca predecesorii săi democrați. Barack Obama și-a lansat președinția în 2009, în plină criză financiară globală, și a încercat să remodeleze sectorul bancar și cel al sănătății din SUA cu o legislație radicală. Biden a intrat în funcție în plină pandemie și a promulgat apoi o legislație pe scară largă pentru a revitaliza industria americană.

Mai degrabă, Harris evidențiază elemente ale agendei economice a administrației Biden care au fost populare în rândul alegătorilor, chiar dacă aprobarea lor cu privire la gestionarea economiei a scăzut – și le pune în prim-plan în campanie.

„Multe dintre acestea sunt mai degrabă evolutive decât revoluționare față de administrația Biden”, a declarat Ernie Tedeschi, un fost economist al Casei Albe sub conducerea lui Biden.

În ceea ce privește locuințele, Harris solicită o finanțare de 25 000 de dolari pentru avansurile care urmează să fie utilizate de cei care cumpără pentru prima dată o locuință, extinzând eligibilitatea pentru acest program, solicitând în același timp construirea a 3 milioane de noi unități de locuințe și promițând să ia măsuri drastice împotriva investitorilor financiari care cumpără locuințe în bloc.