Jumătate dintre județele țării au sub zece medici infecționiști pentru sute de mii de pacienți. În total, sunt 700 de medici infecționiști în toată țara, în plină pandemie de COVID-19

♦ Doar 1% din totalul medicilor din România sunt infecționiști, specialiști importanți în tratamentul pacienților cu COVID-19 ♦ Sunt 20 de județe cu sub zece medici infecționiști, iar cele mai afectate sunt Ialomița, Giurgiu, Mehedinți ♦ Capitala adună 25% din totalul de medici infecționiști din țară.

Zeci de spitale funcționează fără infecționist sau cu un deficit major de personal în această specialitate me­dicală, iar problema lipsei medicilor în plină pandemie de COVID-19 pune și mai mare presiune pe sistemul medical de stat, dincolo de numărul în creștere de cazuri de infectare cu noul virus.

Ilfov, Ialomița, Tulcea, Giurgiu, Mehedinți sunt județele unde există un medic sau doi infecționiști, specialiști vitali în buna gestionare a protocoalelor din spitale astfel încât să fie limitată răspândirea virusului, dar și a tra­tamentului pacienților cu Covid. Datele sunt furnizate de Colegiul Medicilor din România (CMR), la solicitarea ZF, și cuprind medicii cu drept de liberă practică, pe specialitatea de boli infecțioase.

„A crescut foarte mult necesarul, cu atât mai mult cu cât nu avem acoperire la nivel național, sunt încă spitale care nu au propriul infecționist sau au even­tual contracte de colaborare și atunci este clar o nevoie crescută în acest domeniu“, a spus medicul infecționist Valeriu Gheorghiță, de la Spitalul Militar Carol Davila din București.

Sunt spitale care au găsit soluții în cadrul altor secții din spitale, cum ar fi cea de epidemiologie sau pneumologie, medicii specialiști din aceste ramuri ocupându-se de pacienții suspecți sau confirmați cu noul virus.

„În mo­men­tul de față este o situație la nivel de țară pentru că s-a suplimentat foarte mult nu-mă­rul de paturi. Avem patru medici infecționiști încadrați, avem și medicul nostru epidemiolog din cadrul spitalului care și-a luat specialitatea boli infec­țioase. Din păcate în această perioadă nu avem cum să atragem alți colegi pentru că toți care au specialitatea într-un fel sau altul sunt blocați în alte spitale. Deocamdată stăm bine, noi ne asi­gurăm, dar crește foarte mult n­umărul de cazuri, trebuie să supli­men­tăm numărul de paturi și este mai greu de gestionat“, a spus pentru ZF Elena Bololoi, director de îngrijiri la Spitalul Județean de Urgență Drobeta- Turnu Severin.

Mehedințiul de altfel este la coada cla­samentului privind numărul de me­dici infecționiști, iar în Spitalul Județean din Drobeta-Turnu Severin s-a luat mă­sura ca me­di­cii de la pneu­mo­lo­gie să facă parte din echi­pa cu medicul de boli infec­țioase. Ju­de­țul Mehe­dinți are 241.000 de lo­cuitori, po­tri­vit celor mai recente date.

„În această perioadă me­dicul infecționist este vital pentru că de la momentul în care se prezintă un pacient cu suspiciune trebuie să fie consultat, testat de un medic de boli in­fecțioase, apoi se continuă conduit tera­peutică în funcție de diagnostic“, a mai spus Elena Bololoi.

Și Brăila se confruntă cu un deficit de medici infecționiști, doar patru medici infecționiști asigurând asistența medicală, potrivit datelor CMR.

„În spital există patru medici de specialitate boli infecțioase și un medic pediatru“, a transmis pentru ZF Mihaela Ra­soveanu, managerul Spitalului Ju­de­țean Brăila. Oficialul spitalului a răspuns că se descurcă „greu“ cu deficitul de medici pe această specializare.

Spitalul orășenesc Găești de exemplu, unitate transformată recent în spital care preia doar pacienți cu COVID-19, nu are medic infecționist, din informațiile din presa locală. În plus, spitalul funcționează cu deficit de medici pe mai multe specialități.

La polul opus, marile centre univer­sitare atrag ca un magnet medicii, iar Bu­curești de exemplu are un sfert din totalul me­dicilor infecționiști din țară, 180 de specialiști. Capitala este urmată de Cluj, Iași și Timiș în topul celor mai bine pre­gătite zone cu medici infecționiști.

De altfel, polarizarea din ramura bolilor infecțioase este o replică a diferențelor dintre zone la tot ceea ce înseamnă sistem sanitar, de la număr de spitale, la număr de medici pe fiecare specialitate.

De unde vine deficitul de medici infecționiști?

Din calculele ZF pe baza datelor dis­ponibile, 1,1% din totalul de medici din România sunt infecționiști, o spe­cia­litate medicală de care este însă nevoie permanent pentru a ține sub con­trol infecțiile, fie că este vorba de cele nosocomiale, fie că este cazul unei pan­demii ca în situația actuală. În total, sunt 60.000 de medici în România, po­tri­vit celor mai recente date de la Statistică.

Totuși, organizarea sistemului medical nu a încurajat studentții la medicină să aleagă această specialitate, secțiile de boli infecțioase fiind separate de spitale. În acest timp însă, nevoia de medici infecționiși a crescut, lucru care a dus la acest deficit din prezent.

„Fiind specialități mono­disci­pli­nare, ele nu erau integrate din cauza contextului epidemiologic într-un spital pentru că erau acele boli contagioase și era mai greu de creat circuite. A crescut necesarul de specialiști în boli infec­țioase pentru că în momentul de față, con­form legislației, fiecare spital ar trebui să aibă măcar un medic infec­ționist la 400 de paturi, integrat în ser­viciilor de prevenire a infecțiilor aso­ciate asistenței medicale“, a spus pentru ZF medicul infecționist Valeriu Gheor­ghiță, de la Spitalul Carol Davila Din București. În plus, mai explică medicul, specialitatea de boli infec­ți­oase nu este dezvoltată în sistem privat, nefiind atrac­tivă pentru stu­denți, fiind o ra­mură a medicină complicată, așa cum o arată și actuala situație sanitară.

„România în mod particular are această specialitate de sine stătătoare pentru că în foarte multe țări, inclusiv în Europa, specialitatea de boli infecțioase este cumva o supra-specializare din specialitatea de medicină internă. Nu poți să faci ca atare boli infecțioase. Trebuie să faci medicină internă și ulterior te poți supra-specializa“, a mai spus medicul.

El a explicat că medicul infecționist par­ticipă alături de ceilalți specialiști în epi­demiologie, management, terapie intensivă, pneumologie la crearea de circuite ale pacientului, de la primire, triaj. Tot specialistul infecționist ela­bo­rează protocoalele locale de diagnostic și tratament, se ocupă și de moni­torizarea și tratamentul pacienților.

georgiana.mihalache@zf.ro