JP Morgan: „România este unul dintre locurile unde poți găsi alpha în CEE”. De ce datoria mare și nevoia de finanțare aduc țara în atenția marilor investitori globali. Ce spun Fidelity, Generali, Danske Bank despre regiune și România

România este una dintre piețele-cheie din Europa Centrală și de Est unde marii investitori externi spun că se poate „descoperi alpha”, adică randament suplimentar peste medie, într-o regiune care a mers rapid spre standardele Occidentului, dar care oferă încă prime de risc atractive. Mesajul a fost transmis de manageri din unele dintre cele mai mari case de investiții din lume – JP Morgan Asset Management, Fidelity International, Generali Asset Management și Danske Bank – în cadrul panelului „Finding alpha in CEE; investors panel”, organizat la Viena.

„Unul dintre cele mai interesante lucruri din piață pentru anul acesta este România. Dacă luăm titlul acestui panel, aici este unul dintre locurile unde poți, în mod realist, să culegi alpha în Europa Centrală și de Est”, a spus Nick Eisinger, head of EM Sovereign Strategy la JP Morgan Asset Management, una dintre cele mai mari companii de administrare a activelor din lume.

Afirmațiile au fost făcute în cadrul evenimentului „The Central & Eastern European Forum – Where CEE Markets Thrive”, desfășurat la Viena în 13–14 ianuarie 2026, care a reunit un număr record de aproximativ 2.400 de participanți, potrivit organizatorilor, printre care Financial Times. Ziarul Financiar este prezent la eveniment, alături de unii dintre cei mai importanți investitori și jucători globali, inclusiv reprezentanți ai JP Morgan și Goldman Sachs.

Eisinger a subliniat că pariul pe România este legat de capacitatea autorităților de a continua consolidarea fiscală și de modul în care investitorii vor evalua riscurile politice și electorale. 

În contrast, strategul JP Morgan a arătat că în alte piețe considerate tradițional sigure din regiune, precum Polonia, spațiul de eroare este mult mai mic. „Spread-urile sunt foarte strânse, șuruburile sunt strânse foarte tare și există foarte puțin loc de greșeală. Tocmai de aceea, uneori, o modalitate de a obține alpha este să stai departe de aceste spread-uri extrem de comprimate.”

România apare constant în discursul investitorilor ca parte a „nucleului dur” al Europei Centrale și de Est, alături de Polonia și Ungaria. Daria Shkut, Emerging Markets Research la Fidelity International, unul dintre cei mai mari administratori de active din lume, a explicat că regiunea poate fi împărțită în mai multe categorii, iar România se află în zona centrală, unde interesul investitorilor este alimentat inclusiv de randamentele mai ridicate.

„Există țări aproape ca piețele dezvoltate, apoi ai nucleul Europei Centrale – România, Ungaria, Polonia – iar în România vezi foarte mulți investitori care intră pur și simplu pentru randament”, a spus Shkut. Ea a adăugat că, în pofida riscurilor politice, convergența economică continuă, în timp ce unele economii dezvoltate se confruntă cu deteriorări fiscale și instituționale. 

Timothy Ash, senior EM Sovereign Strategist la BlueBay Asset Management, a oferit o perspectivă istorică asupra regiunii și a României. „România a fost puțin scoasă din joc anul trecut, din cauza alegerilor, dar este adusă înapoi”, a spus el.

Ash a subliniat transformarea profundă a Europei Centrale și de Est în ultimele trei decenii. „Este absolut remarcabil unde a ajuns această regiune față de începutul anilor ’90. Cred că uităm foarte des cum arăta regiunea atunci. Tranziția a fost un succes extraordinar.” În opinia sa, integrarea în Uniunea Europeană și NATO a fost esențială pentru stabilitate, competitivitate și disciplină macroeconomică, inclusiv pentru România.

Joshua Loud, senior EM portfolio manager și economist la Danske Bank, a explicat că investitorii mari privesc dincolo de zgomotul politic de moment. „Când analizăm politica, ne uităm mai ales la forța instituțională. Politica ciclică ajunge, în timp, să influențeze politica structurală, dar acest proces este lent. Atât timp cât instituțiile rezistă, lucrurile sunt în regulă”, a spus el. Potrivit lui.  Europa Centrală și de Est, inclusiv România, punctează mai bine la indicatorii de guvernanță și instituții decât alte regiuni emergente.

Din perspectiva Generali Asset Management, prin vocea lui Guillaume Tresca, paradoxul actual este că riscul politic este perceput mai ridicat în unele țări vest-europene decât în economiile din estul UE. „Dacă privești lumea din Franța, riscul politic este destul de mare în acest moment. Ani de zile vorbeam despre riscul politic în piețele emergente, iar acum discuția se mută”, a spus Tresca, adăugând că indicatorii instituționali s-au îmbunătățit semnificativ în regiune.

Pentru România, acest interes vine într-un moment delicat ibil. Statul încearcă să țină sub control un deficit bugetar ridicat, într-un context în care finanțarea s-a scumpit, iar investitorii sunt mult mai atenți la derapajele fiscale. Combinația dintre deficite mari, presiuni fiscale și nevoia uriașă de investiții în infrastructură și energie testează capacitatea autorităților de a menține echilibrele macroeconomice.

Paradoxal, tocmai aceste nevoi mari de finanțare au propulsat România în liga mare a piețelor urmărite de investitorii globali. Creșterea accelerată a datoriei publice, la care se adaugă dobânzile mai ridicate decât cele plătite de alte state din regiune, a transformat România într-o piață relevantă pentru giganții financiari internaționali. 

Dacă în trecut împrumuturile externe ale României erau dominate de bănci regionale precum Erste sau Raiffeisen și de câteva instituții europene mari – Deutsche Bank, Société Générale, UniCredit –, astăzi în ecuație au intrat masiv băncile americane și marile fonduri globale de investiții, precum BlackRock, Vanguard, JP Morgan.

Indiferent de culoarea politică a viitorului guvern, România va avea nevoie anual de cel puțin 50-55 de miliarde de euro, din piața internă și externă, pentru a acoperi deficitele bugetare și refinanțările de datorie. Această dimensiune a finanțării face ca România să nu mai fie o piață periferică.