Jocurile olimpice, transformate tot mai des în "jocuri politice" de care marile puteri ale lumii se folosesc pentru a regla diferite probleme sensibile, mai puțin știute

Boicotarea Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing trage lumea înapoi în războiul rece, a spus către poporul său Alexander Lukașenko, președintele Bielorusiei și „ultimul dictator al Europei”, după cum s-a autointitulat. Țara sa face parte din ceea ce prinde contur a fi o coaliție condusă de Rusia și China contra unei ordini mondiale dictate de la Washington. Dar are Lukașenko dreptate? Sau lumea n-a ieșit niciodată cu adevărat din războiul rece dintre Vest și Est? Istoria jocurilor olimpice poate da un răspuns deoarece aceste evenimente cu participare internațională au fost marcate profund de politică și geopolitică.

Ca o introducere, Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing din 2022 nu sunt deloc obișnuite. Sunt folosiți circa 1,2 milioane de metri cubi de zăpadă artificială deoarece în regiune nu este suficientă zăpadă naturală. China este adesea criticată că este unul dintre principalii poluatori cu gaze cu efect de seră, acelea care produc sau accelerează încălzirea globală. De asemenea, din cauza pandemiei de Covid, sportivii și oficialii care participă stau în „bule” sigure. N-a fost vândut niciun bilet pentru publicul larg. China este criticată pentru că a lăsat ca epidemia de Covid care a apărut acolo să se transforme într-o pandemie care a cuprins întreaga lume. Vorbind de oficiali, din presă reiese că din partea Europei doar președintele Poloniei Andrzej Duda s-a deplasat la Beijing. Liderul polonez s-a întâlnit cu liderul chinez Xi Jinping pentru a-i prezenta acestuia punctul de vedere european asupra problemei ucrainene. Xi îl susține pe Vladimir Putin, președintele Rusiei, în această chestiune.

Motivul pentru care niciun alt oficial European de rang înalt nu s-a dus la Beijing este un boicot extins, dar nu unanim, din partea Occidentului al acestei ediții a jocurilor olimpice. Iar motivele boicotului sunt acuzațiile aduse Chinei că încalcă drepturile omului, inclusiv prin represiunile contra minorității musulmane uigure. Occidentalii au fost motivați și de incertitudinile privind situația vedetei de tenis Peng Shuai, care a acuzat un fost oficial de top al Partidului Comunist de agresiuni sexuale. Până una-alta, jocurile de la Beijing sunt cele mai politizate și geopolitizate dintr-o generație. Dacă Rusia are ceva de împărțit cu SUA în Europa, China contestă supremația americană în Pacific.

Cele două forțe par să se îndrepte spre coliziune în Taiwan. Acest lucru a fost evident la Beijing. La festivitatea de deschidere a jocurilor, când sportivii taiwanezi au intrat pe Stadionul Național pentru „parada națiunilor”, aceștia au fost anunțați sub numele de „Chinese Taipei” – o soluție diplomatică obișnuită pentru apariția Taiwanului pe scena internațională. Cu toate acestea, pentru telespectatorii postului TV de stat CCTV din China, delegația a fost anunțată folosind o expresie care se traduce prin „China, Taipei” – ceea ce înseamnă că insula ar face parte din China. Următoarea delegație a fost cea din Hong Kong, teritoriul semiautonom chinez cu tendințe de rebeliune.

„Când au ieșit delegațiile din Taipei și Hong Kong, camera a fost mutată pe președinte. Niciun centimetru din patrie nu ar trebui pierdut!”, a spus un comentator pe platforma chineză de socializare Weibo. În timp ce ceremonia de deschidere se apropia de sfârșit, președintele Comitetului Olimpic Internațional, Thomas Bach, a subliniat mesajul de unitate al jocurilor în ciuda conflictelor. „Aceasta este misiunea jocurilor olimpice”, a spus Bach, „de a ne aduce împreună într-o competiție pașnică – să construim mereu poduri, niciodată să nu ridicăm ziduri”. Cu toate acestea, unul dintre cei aleși să poarte flacăra olimpică pentru China este un comandant militar care s-a luptat cu forțele armate ale Indiei în Himalaya, după cum a remarcat The New York Times.

Boicoturile par să devină noul normal pentru jocurile olimpice. La ediția de iarnă de la Soci din 2014, din Rusia, motivul a fost încălcarea drepturilor minorităților sexuale și represiunea contra oponenților politici. Într-un semn clar al dezaprobării și sfidării față de discriminarea încurajată de guvernul lui Putin, SUA au trimis la Soci o delegație care a inclus doi atleți homosexuali. Foto: HEPTA

Boicoturile par să devină noul normal pentru jocurile olimpice. La ediția de iarnă de la Soci din 2014, din Rusia, motivul a fost încălcarea drepturilor minorităților sexuale și represiunea contra oponenților politici. Într-un semn clar al dezaprobării și sfidării față de discriminarea încurajată de guvernul lui Putin, SUA au trimis la Soci o delegație care a inclus doi atleți homosexuali. Ultima zi a jocurilor a fost 23 februarie. Tot atunci au început demonstrațiile proruse din Crimeea care au culminat cu anexarea peninsulei ucrainene de către Rusia. SUA au mai boicotat o serie de jocuri olimpice de vară organizate de Rusia.

Este vorba de cele din 1980 de la Moscova. Dar atunci americanilor li s-au alăturat și China și cel puțin alte 44 de țări. Acestea și-au retras delegațiile ca semn de protest față de invadarea Afganistanului de către URSS. Atunci, liderii chinezi au trimis 18 atleți la Liberty Bell Classic din Philadelphia, alternativa americană la Jocurile olimpice de la Moscova. Ca replică, în buna tradiție a războiului rece, Uniunea Sovietică și aliații săi și-au ținut acasă sportivii când Los Angeles a fost gazda jocurilor olimpice de vară în 1984. De data aceasta, în era responsabilizării companiilor și a capitalismului, boicoturile au căpătat alte dimensiuni.

Chamath Palihapitiya, un investitor miliardar din Silicon Valley și coproprietar al echipei de baschet Golden State Warriors, a declanșat o reacție imensă când a spus că „nimănui nu îi pasă” de uigurii din regiunea Xinjiang din China, notează Financial Times. Comentariile sale, din ianuarie, au fost criticate pentru că sunt neobișnuit de insensibile, dar ele sunt rare într-un alt sens. În lunile premergătoare Jocurilor Olimpice de iarnă de la Beijing, companiile au stat cu capul în jos când au fost întrebate despre persecuția a peste 1 milion de musulmani uiguri, pe care administrația Biden a catalogat-o drept „genocid”.

Niciunul dintre cei 13 membri ai programului de sponsorizare corporativă a Comitetului Olimpic Internațional – Coca-Cola, Visa, Intel, Airbnb, P&G, Allianz, Alibaba (China), Atos, Bridgestone, Omega, Panasonic, Samsung și Toyota – nu a comentat când a fost întrebat ce crede despre tratamentul uigurilor aplicat de autoritățile din China. Mars Wrigley, producătorul batoanelor de ciocolată Snickers care are un contract de sponsorizare directă pentru Jocurile Olimpice de la Beijing, a refuzat să comenteze. Airbnb și P&G și-au apărat participarea, spunând că de fapt sprijină sportivii. Atos, o companie franceză de IT, a explicat că urmărește jocurile olimpice indiferent de locație.

La Capitol Hill, în SUA, democrații și republicanii critică companiile americane despre care cred că cedează presiunii chineze pentru a-și păstra accesul pe piață. „Este deranjant că atât de multe companii americane se întorc împotriva valorilor americane pentru a atrage bunăvoința Partidului Comunist Chinez”, spune Michael McCaul, principalul parlamentar republican din comisia de afaceri externe a Congresului american.

Jocurile Olimpice de iarnă de la Beijing din 2022 nu sunt deloc obișnuite. Sunt folosiți circa 1,2 milioane de metri cubi de zăpadă artificială deoarece în regiune nu este suficientă zăpadă naturală. China este adesea criticată că este unul dintre principalii poluatori cu gaze cu efect de seră, acelea care produc sau accelerează încălzirea globală. Foto: HEPTA

„Nu putem lăsa aceste companii să ajute la ascunderea genocidului și să submineze securitatea noastră națională”. Și BBC i-a abordat pe cei 13 parteneri oficiali olimpici pentru comentarii la acuzațiile aduse Chinei de încălcare a drepturilor omului și niciunul nu a răspuns direct. Fostul ofițer de marketing al comitetului olimpic american pentru Olimpiada de la Beijing din 2008, Rick Burton, a spus că multinaționalele „merg pe un fir foarte subțire”. “Nu cred că vreunul din ei, ca brand global, vrea sau își permite să insulte guvernul chinez.” Tăcerea arată cum companiile americane sunt prinse în focul încrucișat în timp ce Washingtonul și Beijingul s-au angajează într-un război rece care creează linii complexe de demarcare între tabere pe care Corporate America sau multinaționalele din alte părți trebuie să navigeze. Și Beijingul reprimă companiile străine cu operațiuni în China care îi critică atitudinea față de drepturile omului. Intel este cea mai recentă multinațională care se confruntă cu presiunile Partidului Comunist. Producătorul de semiconductori american și-a cerut scuze clienților chinezi în decembrie pentru că a spus că nu poate achiziționa componente din Xinjiang – din cauza unei noi legi americane care obligă companiile să demonstreze că produsele importate din regiunea de nord-vest a Chinei nu se fac cu muncă forțată.

În 2021, mai multe multinaționale, inclusiv Nike și H&M, au eliminat de pe site-urile lor mesaje prin care își exprimau îngrijorarea cu privire la utilizarea muncii forțate în Xinjiang după ce Beijingul a îndemnat consumatorii chinezi la boicotarea mărcilor de îmbrăcăminte occidentale pentru a le pedepsi. Multinaționalele se confruntă, de asemenea, cu o presiune mai mare din cauza acțiunilor de întărire a securității naționale întreprinse de SUA. Washingtonul dă acum mai multă atenție exporturilor americane în China și investițiilor chineze în țară, completând mereu cu noi nume listele cu interdicții. Consecințele mâniei Chinei au fost deja făcute clare. După ce Enes Kanter, un jucător de baschet la Boston Celtics, l-a etichetat pe Xi drept „dictator brutal” pe rețelele de socializare anul trecut – într-un protest împotriva tratamentului acordat Tibetului – meciurile clubului său au fost eliminate de pe internet în China, iar posturile de stat au încetat să le mai difuzeze. Unii foști concurenți mai cunoscuți și influenți, inclusiv schiorul de fond olimpic american, Noah Hoffman, și susținători ai drepturilor omului au îndemnat atleții care concurează la Beijing să rămână tăcuți în timpul Jocurilor pentru propria lor siguranță. Regulile Comitetului Olimpic Internațional interzic protestele în timpul ceremoniilor de medaliere, în mijlocul competiției sau în timpul ceremoniilor de deschidere sau de închidere. Sportivii își pot „exprima opiniile” în interviuri media, în timpul conferințelor de presă, pe rețelele de socializare și prin alte căi, dar oficialii olimpici spun că sportivii americani au fost „informați de către departamentul de stat” și le-a reamintit acestora că sunt supuși legilor locale. Un oficial de la Beijing 2022 a stârnit îngrijorare sugerând că sportivii ar putea fi pedepsiți dacă își exprimă opinii politice. În timp ce sponsorii au păstrat tăcerea, unii oficiali ai echipelor olimpice vestice au spus că vor fi acolo pentru susținere dacă și când vedetele sportive își vor folosi atenția pe care le-o acordă publicul pentru a expune atacurile Chinei la adresa drepturilor omului. „Ne vom proteja întotdeauna sportivii, indiferent dacă vorbesc sau nu despre chestiuni nesportive”, au spus președinții echipelor olimpice și paralimpice germane. Jewher Ilham, un activist uigur al cărui tată a fost închis pe viață de regimul chinez sub acuzații de separatism, criticate pe scară largă ca fiind motivate politic, spune că comentariul lui Palihapitiya a stârnit un val de sprijin pentru uigurii din întreaga lume. Dar ea mai spune și că sponsorii, precum Coca-Cola, care are o fabrică de îmbuteliere în Xinjiang, nu au învățat nicio lecție. „Corporații precum Coca-Cola au sponsorizat și Jocurile Olimpice de vară de la Berlin din 1936, deși erau pe deplin conștiente de ceea ce se întâmplă în acea țară, chiar dacă nu au prevăzut ce avea să urmeze”, explică Ilham.

Niciunul dintre cei 13 membri ai programului de sponsorizare corporativă a Comitetului Olimpic Internațional – Coca-Cola, Visa, Intel, Airbnb, P&G, Allianz, Alibaba (China), Atos, Bridgestone, Omega, Panasonic, Samsung și Toyota – nu a comentat când a fost întrebat ce crede despre tratamentul uigurilor aplicat de autoritățile din China. Foto: HEPTA