Joaca de-a finanțarea. Statul le permite celor care au câștigat ajutoare de stat sau bani din PNRR să vândă proiectele. Roxana Mircea, REI: Marea majoritate a proiectelor fotovoltaice din Componenta 6 PNRR s-au tranzacționat

♦ Posibilitatea de a schimba structura acționariatului unei companii chiar și în proporție de 100% după câștigarea unui ajutor de stat lasă loc pentru investitori speculativi și poate duce la proiecte neimplementate.

Marea majoritate a proiec­te­lor de energie regenerabilă finanța­te prin Componenta 6 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au fost scoase la vânzare de cei care le-au câștigat, în contextul în care statul nu ar interzice în mod ex­plicit schimbarea acționariatului unui beneficiar, a explicat Roxana Mircea, managing partner, REI Grup, în emisiunea ZF Investiți în România!, realizată în parteneriat cu CEC Bank.

„Pe ajutoare de stat noi nu am avut astfel de situații, dar am avut pe proiectele pe fotovoltaice din Com­po­nenta C6 din PNRR, din 2022. Pot să spun că marea majoritate s-au tran­zacționat, vorbim de companii tur­cești, companii portugheze, mulți in­vestitori. Au fost doar câteva grupuri de români care le-au și executat până la urmă“.

Tranzacționarea proiectelor a fost posibilă pentru că schimbarea ac­țio­nariatului unei companii câștigă­toa­re nu este interzisă. În piața de energie regenerabilă este o practică larg răspândită ca un dezvoltator să înființeze câte o companie pentru fiecare proiect în parte, ceea ce face cu atât mai ușoară vânzarea unui singur proiect care a primit finanțare.

„În cazul unora a fost o formulă de a-și atrage capital, dar alții recu­nosc că le-au făcut speculativ. Statul pu­tea să interzică, pentru că o să vedem până la urmă câte proiecte se mai realizează. Noi vedem deja o stagnare majoră a acestor proiecte în România“.

Componenta C6 din PNRR coordonată de Ministerul Energiei a avut inițial un buget total de peste 1,6 miliarde de euro pentru investiții în pro­ducția de energie din surse rege­ne­rabile, eficiență energetică, capaci­tăți de stocare, hidrogen verde, coge­nerare și lanț de producție pentru baterii și fotovoltaice.

Posibilitatea de a schimba acțio­na­riatul unei companii care a câștigat finanțarea unui astfel de proiect lasă loc pentru investitori speculativi. Ano­malia se extinde și în cazul pro­gramelor cu ajutor de stat coordonate de Ministerul de Finanțe sau de Mi­nis­terul Economiei, inclusiv Investa­lim sau Construct Plus.

„Poți să faci cesionare de părți sociale. Nu este ilegal, dar autoritățile și ministerele ar putea să aibă în vedere să dea mai mult companiilor existente, care țin 300-500 de angajați. Hai să finanțăm acele companii care au istoric, care au activitate, nu o companie startup abia înființată, care după aceea vinde și până la urmă nici nu se mai implementează. Ne jucăm de-a proiectele“.

Lipsa unui filtru de istoric, mărime, capacitate de implementare când vine vorba de acordarea unei finanțări sau a unui ajutor de stat către o companie a generat în ultimii ani situații în care firme „de apartament“, cu 1-2 angajați, au câștigat ajutoare de stat de milioane sau zeci de milioane de euro.

„Nu se cere istoric pe domeniu și nu se corelează grantul cerut cu cifra de afaceri, cum a fost de pildă pe Programul Tranziție Justă sau pe anumite măsuri din programul regional, unde nu puteai să ceri mai mult de 5 sau 10 ori raportat la cifra ta de afaceri. Poate asta ar trebui să ia în calcul și schemele“.

ZF a întrebat Ministerul de Finanțe, Ministerul Energiei și Ministerul Economiei dacă există restricții în ceea ce privește schimbarea de acționariat a unei companii beneficiare de ajutor de stat sau bani din PNRR, dacă există vreo corelare între nivelul de ajutor de stat acordat și istoricul unei companii, respectiv număr de angajați și cifră de afaceri și cum se asigură ministerele că nu acordă ajutor de stat sau finanțări investitorilor speculativi. Reprezentanții Ministerelor nu au răspuns până la redactarea articolului.