Jean Philippe Talec, Deputy CEO, BRD: Cred că în prezent ar putea exista un război al talentelor pe piața românească, deoarece vedem că schimbarea competențelor, în contextul AI, nu s-a produs încă

 Cred că în prezent ar putea exista un război al talentelor pe piața românească, deoarece vedem că schimbarea competențelor, în contextul AI, nu s-a produs încă, a declarat Jean Philippe Talec, Deputy CEO, BRD în cadrul conferinței  ZF BANKERS SUMMIT 2026, ZIUA II.

”Putem găsi oameni foarte talentați. Dar când ajungi la profiluri mai specializate,  oameni de știință a datelor, AI, oameni care știu să promoveze și să pună în loc o guvernanță, piața devine mai restrânsă. Și cred că toată lumea caută exact același profil. Iar cererea depășește cu mult oferta astăzi. Cred că în prezent ar putea exista un război al talentelor pe piața românească, deoarece vedem că schimbarea competențelor oamenilor nu s-a produs încă. Se va întâmpla. Dar astăzi, dacă vreau să recrutez acele profiluri, este foarte dificil de găsit. Iar asta înseamnă că, dacă nu le găsești pe piața românească, le cauți în altă parte. Pentru că trebuie să mergem înainte”.

Jean Philippe Talec spune că impactul AI va fi imens, va fi resimțit puternic în echipele de tehnologie.

Practic, modul în care dezvoltăm software se va schimba dramatic odată cu AI.

”Oamenii nu mai codează efectiv. Folosim AI-uri, copilot, Anthropic pentru a scrie cod, a face review și securitate. Și acesta este ceva foarte nou în industrie, care s-a accelerat. Următoarele mari schimbări vor fi la nivelul proceselor. Și aici vedem că trebuie să ne gândim cum gestionăm procesul end-to-end în bancă”.

Cea a mai declarat Jean Philippe Talec: 

Cum percepeam Internetul acum 20 de ani? Este exact același lucru. Va aduce multe lucruri, într-o asemenea măsură încât cred cu adevărat că va schimba profund modul în care operează toate băncile. Și îl vedem ca foarte pozitiv pentru că va aduce mult pentru clienți, timpul de răspuns, pentru dezvoltări, pentru capacitatea de a reacționa. Deci va aduce multă valoare pe partea pozitivă. Este pe ambele fețe ale monedei.

Cred că pentru a valorifica cu adevărat AI-ul, ai nevoie de câteva lucruri. În primul rând, trebuie să stabilești ce date poți partaja. Este vorba despre reglementări, dar și despre unde pot fi stocate datele , în cloud, în centre de date, și cum pot fi utilizate. Pentru aceasta, cred că în România există încă discuții pentru a ajunge la un acord privind cloud-ul, de exemplu .Înțeleg că Banca Națională a României nu este de acord cu stocarea datelor în cloud.   Poți obține un acord, dar aș spune că procesul este încă destul de lung. Și există multe provocări din partea BNR privind locul unde ar trebui stocate datele și reziliența cloud-ului.

Există multe discuții în acest sens. Comparând cu alte piețe, cred că aceasta poate fi percepută ca o frână în calea utilizării depline a AI. Pentru că dacă nu poți merge în cloud, practic nu poți folosi AI.

Al doilea aspect pe piață va fi talentul, rezerva de talent. Cred că astăzi trebuie să recunosc că există abilități de dezvoltare foarte bune pe piața românească. Putem găsi oameni foarte talentați. Dar când ajungi la profiluri mai specializate,  oameni de știință a datelor, AI, oameni care știu să promoveze și să pună în loc o guvernanță, piața devine mai restrânsă.

Și cred că toată lumea caută exact același profil. Iar cererea depășește cu mult oferta astăzi. Cred că în prezent ar putea exista un război al talentelor pe piața românească, deoarece vedem că schimbarea competențelor oamenilor nu s-a produs încă. Se va întâmpla. Dar astăzi, dacă vreau să recrutez acele profiluri, este foarte dificil de găsit. Iar asta înseamnă că, dacă nu le găsești pe piața românească, le cauți în altă parte. Pentru că trebuie să mergem înainte.

Ultimul punct va fi legat de infrastructura generală. Ceea ce va face diferența în AI va fi capacitatea unei țări de a oferi stocare,  adică centre de date. Și aceasta este probabil mai degrabă o discuție politică pe piața românească: cum încurajezi înființarea mai multor centre de date, care, de altfel, rezolvă una dintre problemele critice legate de suveranitatea datelor. Pentru că atunci când datele sunt stocate în țară, situația este oarecum diferită. Și a avea mai multă capacitate de centre de date ar putea fi o modalitate de a accelera stocarea datelor onshore în România.

Cheltuim aproximativ 25% din investițiile noastre pe propria securitate.

DORA este deja puțin depășită față de ce aduce AI. Acum avem AI Act, care vine deasupra DORA. Deci AI Act este Biblia. Punctul esențial și subiectul cheie este suveranitatea datelor. Pentru că vorbim despre date care pot fi fizic oriunde în cloud, aparținând unor jucători, și drepturile tale. Și nu este o problemă a României, ci o problemă a suveranității Europei. Nu avem jucători capabili să opereze la scară largă. Singurii jucători astăzi când vorbim de cloud sunt marii jucători. Mistral este singura excepție, dar Mistral nu este peste tot. Deci acesta este un subiect foarte important: ce fac marii jucători europeni, cum putem implementa pe deplin AI Act. Pentru că altfel ar fi foarte complex să folosești în același timp jucători americani și să aplici reglementările europene pentru ceva stocat undeva în cloud.

Și aceasta este întrebarea critică cheie de astăzi privind utilizarea AI.

Pentru mine, este o întrebare mai degrabă filosofică pe care o am personal. Este vorba despre utilizarea AI în înțelegerea ce este corect și ce este greșit.