Jabbar Kanani, președinte Agricover: Agricultura are nevoie de finanțare prin fonduri de investiții și piața de capital pentru a susține dezvoltarea pe termen lung și inovația

Agricultura românească are nevoie de mecanisme de finanțare adaptate sectorului, în care modelul tradițional de creditare bancară trebuie completat de fonduri de investiții și piața de capital, capabile să sprijine inovația, performanța și dezvoltarea pe termen lung, consideră Jabbar Kanani, Președinte Agricover și membru fondator al Clubului Fermierilor Români.

“Problema reală nu este lipsa banilor, ci modul în care finanțarea este gândită. Trebuie să trecem de la creditul bancar clasic, bazat pe aversiunea la risc, către fonduri de investiții și piața de capital, care susțin inovația și gândirea pe termen lung. Agricultura românească are nevoie de mecanisme flexibile, orientate spre performanță, nu doar spre conformitate birocratică”, spune Jabbar Kanani.

Pentru a debloca finanțarea și a stimula investițiile în agricultură, Clubul Fermierilor Români a lansat un grup de lucru dedicat, care reunește fermieri, procesatori, instituții financiare, fonduri de investiții și autorități publice, cu scopul de a crea instrumente complementare creditelor și subvențiilor: scheme de garantare extinse, credite pe termen lung adaptate sectorului agricol, fonduri de investiții mixte public–privat și mecanisme de asistență tehnică pentru dezvoltarea companiilor.

Un sondaj recent al BNR privind accesul la finanțare arată că una din cinci firme agricole a raportat că i-a fost respinsă cererea de credit. În același timp, Raportul asupra stabilității financiare (iunie 2025) subliniază că numărul firmelor agricole insuficient capitalizate este în creștere, iar datoriile sectorului au ajuns în iunie 2024 cu 27% mai mari față de aceeași lună a anului anterior.

Subvențiile PAC (plăți directe și dezvoltare rurală) rămân o sursă vitală de stabilitate, însă inflația le reduce puterea de cumpărare și nu acoperă integral investițiile.

Farm Europe notează un „șoc de dezinvestire” al PAC: aproape doi ani de plăți directe lipsesc din perioada 2021–2027 pentru a menține valoarea economică a sprijinului; pentru 2028–2034 ar fi necesare aproximativ 535 miliarde euro pentru a păstra valoarea din 2020.

În același timp, noua arhitectură PAC 2023–2027 impune statelor membre să direcționeze cel puțin 3% din bugetul plăților directe către tinerii fermieri, sub formă de sprijin pentru venit, investiții sau instalare.

Chiar și așa, accesarea fondurilor de investiții rămâne dificilă pentru o parte a beneficiarilor, din cauza cofinanțării și a duratei de rambursare, spun reprezentanții Clubului Fermierilor Români.

Capitalul privat (fonduri de investiții, capital de risc) în agroalimentarul românesc este modest, ceea ce limitează scalarea companiilor cu potențial. Excepții notabile vin din parteneriate cu instituții financiare internaționale: în 2024, IFC a anunțat un pachet de finanțare echivalent cu 42 milioane USD pentru Agricover Credit IFN, pentru a extinde finanțarea fermelor micro și IMM, cu cel puțin 50% alocare către afaceri deținute de femei.