József Váradi, CEO-ul Wizz Air: „Tarom nu a făcut bani probabil niciodată, dar cu siguranță nu în ultimii 10 ani. Putem să înlocuim compania în România” VIDEO

„Probabil că este perioada cea mai plină de provocări din istoria acestei industrii – vedem măsuri fără precedent impuse de guverne, există un impact economic semnificativ, a devenit destul de politic contextul”, descrie József Váradi, CEO-ul companiei Wizz Air perioada cu turbulențe prin care trece industria aviației în prezent, într-un interviu acordat Business MAGAZIN.

Una dintre dificultățile menționate de el se leagă de faptul că fiecare țară a setat diferite măsuri în lupta împotriva coronavirusului, iar compania sa operează în 45 de țări. CEO-ul Wizz Air spune că chiar dacă aveau o poziție de cash bună, cu lichidități în valoare de 1,5 miliarde de dolari la momentul în care a început criza sanitară potrivit informațiilor din presa internațională, nu sunt imuni situației – în perioada stării de urgență și a măsurilor de lockdown din diverse țări, au ținut la sol aproape toată flota companiei.

Acum au ajuns să opereze la 80% din capacitate comparativ cu anul trecut, iar acum numărul pasagerilor este din nou pe un trend descrescător.  „Suntem într-un rollercoaster al businessului când vine vorba despre capabilitatea oamenilor de a zbura și limitele impuse de autorități în acest sens, dar în același timp am stat alerți în ceea ce privește oportunitățile referitoare la viitor – în ultimele șase luni am decis să mutăm din capacitate – am deschis 10 noi baze operaționale  – investim și în viitor și credem că vom ieși din această situație cu un business puternic.” CEO-ul Wizz Air recunoaște că au fost nevoiți să facă și disponibilizări și au renunțat la circa 1.000 de angajați, respectiv aproximativ 25% din numărul total al acestora. „Wizz Air este una dintre puținele companii ale lumii care își mărește constant flota – în ultimele luni am primit 20 de livări noi de aeronave și este important să vedeți măsura disponibilizării angajaților ca fiind una temporară – după ce se vor schimba circumstanțele și vom putea zbura din nou, ne vom întoarce la cei mai mulți dintre acești angajați și vom încerca să îi reangajăm”, detaliază el. Cine va suferi cel mai mult ca urmare a acestei crize?

„Cred că operatorii tradiționali de zbor vor fi cei care vor suferi cel mai mult ca urmare a acestei crize, ei au început cu probleme această criză – Tarom pierdea deja bani anterior, acești operatori aerieni se bazează un model aerian de conectare între diferite huburi și destinații, astfel că își vor reveni mai greu decât operatorii care se bazează pe  zborurile point to point (cum este al operatorilor low-cost).” El precizează că operatorii low-cost și-au recuperat mai mult din capacitate decât operatorii tradiționali, iar pe măsură ce timpul va trece, vor exista mai multe presiuni asupra operatorilor de stat.

„Este interesant de văzut cum va interveni statul, pe cine va susține și pe cine nu, credem că Wizz Air nu are nevoie de ajutoare de stat, ne putem descurca singuri prin mecanisme de piață, dar vedem în mod clar că, dacă te uiți la România, atât Blue Air, cât și Tarom, au fost nevoite să primească un ajutor de stat și nu cred că acestea vor fi suficiente – vor mai trece prin probleme din punctul de vedere al lichidității. Din punct de vedere structural, operatorii tradiționali vor fi pierzătorii acestei situații”, spune el. De asemenea, subliniază că pe piața din România, Wizz Air deține o cotă de piață mai mare decât Blue Air și Tarom la un loc, prin urmare nu înțelege de ce Guvernul decide să injecteze lichidități în aceste companii.

„Tarom nu a făcut bani – probabil niciodată, dar cu siguranță nu în ultimii 10 ani – așadar acel business, acea companie, nu are șanse de supraviețuire. Guvernul va trebui să decidă dacă va lăsa piața să evolueze sau dacă va continua să intervină, dar cred că de asemenea trebuie să recunoască faptul că plătește bani ai contribuabililor români pe Tarom și ei nu vor să zboare cu Tarom, dacă contribuabilii români ar fi vrut să zboare cu Tarom, ar fi făcut acest lucru, iar Tarom și-ar fi vândut toate biletele la prețul solicitat de ei”, își descrie el perspectiva asupra companiei românești de stat. De asemenea, el crede că Wizz Air ar putea să înlocuiască compania românească: „Tarom nu este un supraviețuitor pe termen lung, așadar ar fi trebuit să dispară și să fie înlocuită de jucători precum al nostru.

Dacă Tarom nu a făcut bani în ultimii 10 ani, iar aceștia au fost cei mai buni pentru industrie, atunci acel operator aerian nu va face niciodată bani”. El spune că după turbulențele generate în industrie de criza coronavirusului, operatorii low-cost vor fi cei care vor ieși câștigători. „COVID-19 reașează industria și îi diferențiază pe jucători, cred că Wizz Air va fi unul dintre câștigători și va ieși mai puternic, cu un business mai mare, o cotă de piață mai ridicată după pandemie – acele companii care se poticneau anterior pandemiei, cu siguranță vor avea de suferit și după aceasta, vor dispărea sau își vor micșora businessurile substanțial.” Modelul low-cost se va menține și în anii următori, spune ferm CEO-ul WizzAir. „Dacă vă uitați la Wizz Air, am adus aeronave noi, beneficiem de calitățile tehnologice ale acestora, ne permitem să menținem tarifele la fel de reduse și să luăm cotă de piață de la alți jucători.

Majoritatea companiilor aeriene și-au anulat comenzile de aeronave noi, acest lucru înseamnă că flota lor îmbătrânește, aeronavele vor fi mai puțin eficiente, mai costisitoare și vor avea un avantaj competitiv în a se deschide. Noi vom oferi tarife reduse în continuare, le garantăm ca și în trecut”. În ceea ce privește perspectivele de dezvoltare a pieței locale, spune că aceasta este una dintre cele strategice pentru compania pe care o reprezintă. „România este una dintre piețele strategice pentru noi, acoperim toată țara, nu zburăm doar din București, ci de pe aproape toate aeroporturile din România, avem un număr mare de baze operaționale, suntem un operator mare, suntem lider de piață, căutăm în continuare oportunități de expansiune – recent am deschis aeroportul Bacău, chiar în mijlocul crizei COVID-19, suntem dedicați țării și vrem să investim constant în aceasta”. Spune că nu exclud dezvoltarea de rute interne (au operat o perioadă scurtă de timp între Cluj-Napoca și București), dar s-ar putea să reia acest tip de curse în contextul în care rutele interne au devenit mai importante pe măsură ce oamenii au început să călătorească mai mult în țară.

„Nu vreau să îmi asum un angajament prematur, dar luăm în calcul dezvoltarea de rute interne pe piața din România”, precizează el. El descrie piața locală drept una „mare, comparabilă cu a Poloniei, o piață concurențială. România este perfectă pentru strategia Wizz Air”. Obiectivul pentru următorii 5-6 ani pentru piața din România este de a dubla traficul de pasageri: „Am ajuns la 10 milioane de pasageri anual – dacă scoatem COVID-19 din ecuație, în 5-6 ani ar trebui să dublăm acest număr”. CEO-ul Wizz Air a vorbit și despre infrastructura aeroportuară despre care a spus că pe termen scurt este suficientă, dar în viitor va fi nevoie de asigurarea unei capacități mai mari din Capitală: „Bucureștiul a fost mereu sub semnul întrebării în ceea ce privește dezvoltarea aeroporturilor – ați avut Băneasa, care a fost închis – cred că Bucureștiul va trebui să genereze mai multă capacitate de-a lungul timpului”.