Italia riscă să transforme uriașul fond european post-pandemie într-un eșec: Economia stagnează, datoria crește, iar reformele promise au fost modificate repetat fără să genereze relansarea economică așteptată

Italia încearcă să folosească cele aproape 194 de miliarde de euro primite prin fondul european post-pandemie pentru a relansa economia, însă rezultatele de până acum alimentează tot mai multe semne de întrebare privind eficiența programului, raportează Financial Times.

Planul finanțat de Uniunea Europeană era prezentat drept o oportunitate „unică într-o generație” pentru modernizarea țării, de la construirea de creșe și digitalizarea administrației până la reformarea justiției și modernizarea infrastructurii feroviare.

Cu toate acestea, pe măsură ce termenul-limită pentru utilizarea banilor se apropie, economia italiană continuă să crească lent, iar criticii spun că reformele structurale promise au produs prea puține rezultate.

Economistul Tito Boeri, fost președinte al sistemului italian de securitate socială și coautor al cărții „The Big Binge”, susține că Italia s-a ales în principal cu datorii mai mari și cu progrese limitate în materie de reforme reale.

„Nu spun că toți banii au fost risipiți, dar nu am îmbunătățit potențialul de creștere al economiei. Iar pentru o țară deja foarte îndatorată, aceasta este o problemă majoră”, afirmă Boeri.

Italia este principalul beneficiar al fondului european de redresare și reziliență, creat în 2021 pentru relansarea economiilor afectate de pandemia Covid-19.

Planul inițial, aprobat în perioada fostului premier Mario Draghi, prevedea investiții și reforme menite să rezolve probleme cronice ale economiei italiene, precum birocrația excesivă, justiția lentă și participarea redusă a tinerilor și femeilor pe piața muncii.

Însă programul a fost modificat de șase ori, pe fondul dificultăților întâmpinate de Roma în atingerea obiectivelor asumate și al creșterii costurilor generate de războiul din Ucraina și inflația energetică.

Potrivit lui Stefano Firpo, aproximativ 70% dintre obiective au fost schimbate după venirea la putere a premierului Giorgia Meloni în 2022.

Criticii susțin că multe proiecte au devenit neclare sau au fost diluate pentru a permite guvernului să bifeze mai ușor țintele convenite cu Bruxelles-ul.

Profesorul de economie Marco Leonardi afirmă că Comisia Europeană a fost surprinzător de permisivă cu solicitările repetate ale Italiei de a modifica programul.

Oficialii europeni resping însă criticile și susțin că schimbările nu reprezintă o reducere a ambițiilor, ci o adaptare a strategiei.

Până în prezent, Italia a primit 166 de miliarde de euro din cele 194 miliarde disponibile, însă la finalul lui 2025 cheltuise doar aproximativ 57% din suma totală alocată.

În paralel, performanța economică a țării rămâne modestă: economia italiană a crescut cu doar 0,5% în 2025, una dintre cele mai slabe evoluții din Europa.

În același timp, raportul datorie/PIB a urcat la peste 137%, iar Italia este pe cale să depășească Grecia și să devină cea mai îndatorată economie din Uniunea Europeană.

Criticii programului spun că multe investiții au fost fragmentate și risipite în proiecte de utilitate discutabilă, precum stadioane, hipodromuri sau adăposturi pentru animale alimentate cu energie solară.

Guvernul Meloni și Bruxelles-ul au convenit recent asupra unei soluții care va permite Italiei să continue anumite investiții și după 2026, prin transferarea unei părți din fonduri către mecanisme speciale de finanțare.

Economista Veronica De Romanis consideră că programul a avut totuși un efect pozitiv asupra economiei, însă mult sub așteptările inițiale.

„Dacă injectezi bani într-o economie, vei avea un impact. Întrebarea este dacă acel impact va fi unul durabil”, afirmă aceasta.