IT-iștii continuă să ceară salarii mai mari, dar nu înțeleg că piața s-a schimbat și companiile nu mai aruncă cu bani, ci dimpotrivă, trebuie să taie bugetele salariale

Trendul care a început în Statele Unite în toamna lui 2022 pe piața de IT continuă și este din ce în ce mai prezent și pe piața românească: companiile din IT – fie multinaționale, fie locale – au înghețat pozițiile de toate felurile, bugetele de salarii au devenit tot mai strânse, proiectele s-au redus, nu mai există companii noi care să arunce cu bani pentru IT-iști și să determine celelalte companii să majoreze salariile, iar cerințele tehnice pentru un angajat au crescut. De partea cealaltă, IT-iștii români continuă să se supraevalueze din punctul de vedere al cerințelor salariale și a ceea ce știu din punct de vedere tehnic și nu înțeleg că nu se mai aruncă cu bani în piață, la aceste două lucruri adăugându-se solicitările de flexibilitate a programului, să continue să nu mai vină la birou, să-și facă programul așa cum vor, să lucreze când au chef, spune un head-hunter. N-aș putea spune că salariile scad, ci nu mai cresc, menționează head-hunterul, specializat pe zona de IT. În continuare sunt poziții deschise dar se angajează mult mai greu, iar cerințele tehnice pe care trebuie să le știe angajatul încep să câștige teren. Înainte, când trebuia să angajezi mulți IT-iști într-un termen scurt, nimeni nu prea se uita cu atenție la ce știu să facă aceștia, ce cunoștințe au, ce programe spun că știu. Acum, din zece oameni recrutați care trec de head-hunter, care sunt OK cu salariul, numai trei reușesc să treacă și de criteriile tehnice, a adăugat head-hunterul. Pe piață încep să se plimbe din ce în ce mai multe CV-uri de IT-iști care au lucrat din România pe proiecte în afară, dar aceste proiecte s-au terminat, iar acum caută ceva de lucru pe piața românească. Spre exemplu, un IT-ist din Cluj, care lucra pentru piața americană la un subcontractor al unui gigant din IT și câștiga 6.000 de dolari pe lună net, nu a găsit o poziție similară pe piața românească la aceiași bani, așa că după trei luni de căutări a acceptat ceea ce a găsit, o poziție cu un salariu de 3.500-4.000 de euro pe lună, sub ceea ce câștiga pe piața americană. Iar el nu este singurul. Pe medie, conform Institutului Național de Statistică, salariul mediu din IT a crescut anul trecut cu 8%, față de o medie pe economie de 15,5%. Din ce în ce mai greu și mai rar se mai acceptă acum majorări salariale, iar acestea se operează doar individual, prin excepție și pentru poziții cu o specializare mai ridicată, care se găsesc greu în piață. Piața este undeva la 40 de euro pe oră, mai poate urca la 50 de euro pe oră, dar când vorbim de 60-70 de euro pe oră trebuie să existe o motivație foarte clară de ce se plătește un asemenea preț pentru un IT-ist, ce face el, mai ales că acest tarif orar poți să-l obții în Anglia sau Statele Unite. Dacă acum doi ani de zile, când toate companiile angajau IT-iști în neștire, se plătea prețul cerut de aceștia, acum situația s-a schimbat. Creșterea numărului de CV-uri, creșterea oamenilor disponibili în piață, mai ales dacă contractele din afară s-au redus ori încheiat, a dat din nou putere celor de la HR de a selecta oamenii. Dacă cineva vine cu experiență de zece ani, dar care a însemnat zece companii, adică a schimbat compania o dată pe an, CV-ul nici nu mai este luat în considerare. Cei de la HR încep să se uite la cât de stabil a fost un IT-ist pe pozițiile anterioare. De 15 ani IT-iștii au fost în fruntea creșterilor salariale, dar acum piața s-a mai răcorit și fiecare companie încearcă să vadă cum stă din acest punct de vedere. IT-iștii vor intra în proces de evaluare dacă pot fi schimbați, mai ales cei care nu au prea multă experiență și nu sunt în poziții cheie vor fi schimbați cu alții mai ieftini, pentru că bugetele trebuie să fie ținute sub control. Multe poziții vor fi blocate și în final vor fi reduse, mai ales dacă nu există proiecte noi.

Întrebarea este cât va dura această situație. Cel puțin doi ani, dacă nu mai mult, spune head-hunterul.   

(cristian.hostiuc@zf.ro)