Istoria zbuciumată a Blue Air
Anunțul făcut marți, 6 septembrie, de către Blue Air privind anulările tuturor zborurilor a luat prin surprindere piața locală, deși compania se confrunta cu probleme de ceva vreme.
Blue Air a motivat această situație prin faptul că Ministerul Mediului, prin Agenția Fondului de Mediu (AFM), a blocat conturile companiei, drept urmare nu a mai putut efecta zborurile programate. Blue Air avea o datorie de 28 milioane lei la AFM.
Problemele Blue Air nu au apărut de la o oră la alta, așa cum s-a întâmplat cu anularea propriilor zboruri, ci acestea există de ceva vreme. La conducerea Blue Air s-au perindat trei directori în ultimul an. Oana Petrescu ocupa funcția de CEO încă din primăvara anului 2019, dar de la 1 martie a renunțat la această funcție, rămânând doar președinte al Consiliului de Administrație pe o perioadă de șase luni. Pe scaunul de CEO a venit atunci Steven Greenway, cu o experiență de peste 25 de ani în industria aviatică, în companii precum Swoop, WestJet, Scoot, SkyEurope, Virgin Blue, Virgin Atlantic sau Qantas, însă el a ales să plece după doar trei luni. Ultimul și actualul CEO al companiei este Cristian Rada, de altfel și acționarul majoritar al companiei.
Pandemia a fost cea mai dificilă perioadă pentru industria aviatică și, dacă celelalte companii încă își revin, Blue Air a mers numai în jos.
În 2020, compania a intrat în procedura de concordat preventiv, un mecanism de evitare a insolvenței care constă într-o înțelegere între debitor și creditori.
În același an, Blue Air a asolicitat guvernului accelerarea procesului pentru acordarea unui împrumut. Comisia Europeană a aprobat o garanție românească pentru împrumuturi în valoare de 62 milioane euro pentru Blue Air, bani acordați de EximBank – instituție de credit controlată de Ministerul Finanțelor.
Anul trecut, mulți dintre pasagerii Blue Air s-au plâns de faptul că operatorul le-a tot anulat zborurile, iar sumele aferente biletelor de avion nu au fost restituite. Situația a continuat și anul acesta, iar compania a motivat această situație prin faptul că cererea este mai mică decât așteptările sale, deci orarul de zbor a trebuit recalibrat.
Ca urmare a sesizărilor primite de la pasageri, în luna iulie, Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor a amendat compania cu 2 mil. euro pentru anularea a peste 11.000 de zboruri acestora corespunzându-le aproape 180.000 rezervări, pentru care s-au efectuat plăți în valoare totală de peste 66 de milioane de lei, bani care nu s-au întors în totalitate la pasageri. Cu toate că Blue Air nu a fost singura companie care a anulat zboruri, a fost totuși singura sancționată. Horia Constantinescu, președintele ANPC, a declarat la acea vreme că Wizz Air și Ryanair nu au sedii și puncte de lucru în România, astfel că nu pot fi sancționați.
Anunțul Blue Air din 6 septembrie reprezintă un adevărat șoc în piață, în condițiile în care în 2020 operatorul se gândea la Bursa din România și mai apoi la Bursa din Londra. Dacă ar fi fost listată, un astfel de șoc era greu de surmontat. Și în condițiile date, brandul românesc pierde încrederea consumatorilor, iar competitorii se grăbesc să înhațe segmente de piață lăsate deocamdată libere de Blue Air. ZF a încercat ieri să discute cu Gheorghe Răcaru, omul de care se leagă cea mai bună perioadă din activitatea Blue Air, dar și cu Oana Petrescu, CEO venit cu mandat să ajute la reorganizarea companiei, dar cei doi manageri nu au putut fi contactați.