Istoria prețurilor apartamentelor din București. Cât costa un apartament în anul 1990 și cât a ajuns să coste acum, după peste 30 de ani
Piața imobiliară a trecut prin diverse încercări în ultimii 30 de ani, una dintre cele mai răsunătoare fiind criza din 2008, cu rădăcini în piața de profil, în urma acestora modelându-se și piața imobiliară locală. Provocările și evenimentele cu impact…
Piața imobiliară a trecut prin diverse încercări în ultimii 30 de ani, una dintre cele mai răsunătoare fiind criza din 2008, cu rădăcini în piața de profil, în urma acestora modelându-se și piața imobiliară locală.
Provocările și evenimentele cu impact asupra domeniului imobiliar au apăsat cel mai tare accelerația în dreptul prețurilor, motiv pentru care în intervalul 1990 – 2020 prețurile apartamentelor din București au cunoscut o creștere spectaculoasă, iar statutul de proprietar a devenit tot mai greu de atins pentru anumite categorii de persoane, spun reprezentanții platformei Anunțul.ro, administrată de compania Anunțul Telefonic, cu afaceri de peste 8 milioane de lei la finalul anului 2019.
Achizițiile de apartamente de către locatari, în primii ani de după 1990, retrocedările de terenuri și imobile, toate au adus pe piața imobiliară valori noi și astfel s-a născut ceea ce numim astăzi „piață imobiliară”, au spus într-un interviu pentru Business MAGAZIN reprezentanții Anunțul Telefonic, publicație de profil care a luat naștere la jumătatea anului 1990. „În primii 15-18 ani piața imobiliară a tot crescut, natural, pe fondul cererii tot mai mari de locuințe, până când a ajuns la bula imobiliară din 2008, când a atins un vârf financiar încă neegalat până astăzi”, transmit oficialii companiei.
De asemenea, înainte de 1990, în București nu erau mulți proprietari pe „cutiile de chibrituri” în care locuiau, majoritatea fiind chiriași, astfel că, în acea perioadă majoritatea anunțurilor publicate în ziarul Anunțul Telefonic erau pentru schimburi sau închirieri.
„La rubrica «imobiliare» se făceau mai degrabă schimburi sau preluări de contracte, și nu vânzări-cumpărări. De la început, Anunțul Telefonic a fost ziarul oamenilor care au avut ceva de vândut, cumpărat, închiriat sau căutat loc de muncă/consoartă. De aceea, la început au predominat anunțurile persoanelor fizice care își ofereau apartamentele spre vânzare și închiriere. În timp, pe măsură ce piața imobiliară au apărut tot mai des anunțurile agențiilor imobiliare sau ale dezvoltatorilor imobiliari.” În prezent, pe parcursul unui an, perioadele cu creștere de 10-15% a numărului de oferte disponibile sunt în lunile februarie-martie și toamna, în intervalul 15 septembrie – 15 noiembrie.
Însă, printre cele mai notabile diferențe observate în timp au fost înregistrate pe segmentul prețurilor. „Spre exemplu, prețul unui apartament care a stagnat în prima decadă a crescut constant între 2002 și 2008 de până la zece ori, deși dimensiunile, dotările și utilitățile la apartamentele muncitorești din anii 2000 nu difereau fundamental față de anii 1990.”
Garsonierele din majoritatea cartierelor muncitorești, precum Titan, Rahova, Colentina, Tineretului, au avut o creștere similară, începând din 2002-2003 până în vârful crizei din 2008, apoi prețurile au scăzut abrupt până la jumătatea valorilor, menținându-se la același nivel cu fluctuații sus-jos în ultimul deceniu, potrivit informațiilor oferite de platforma Anunțul.ro.
„Spre exemplu o garsonieră în Titan costa în jur de 7.000 de euro în 1990, în jur de 8.000 de euro în 2002, ajunsese la 27.000 în 2006 și la aproape 66.000 în 2008. În 2020 se vinde cu aproximativ 42.000 de euro. O evoluție mai rapidă și mai spectaculoasă au avut garsonierele în Băneasa, care în 1990 se vindeau cu 6.000 de euro, în 1992 prețul a ajuns la 12.000, la 42.000 de euro în 2001 și la 89.000 în 2004 după care prețurile au scăzut abrupt la 56.000 în 2005 și la 37.000 în 2008. Practic Băneasa a cunoscut criza cu câțiva ani înainte de 2008.”
Apartamentele cu 2 camere au avut evoluții similare în perioada 1990 – 2020, indiferent de cartiere, au diferit doar prețurile. Astfel, dacă un apartament cu 2 camere în Titan se vindea în 1990 cu 11.000 de euro, în 2003 ajunsese la 25.000 de euro, „în 2008 aproape atingea suta de mii de euro. Iar în prezent, un apartament cu două camere se vinde cu 64.000 de euro”.
„În cartierul Aviației, în nordul orașului, dar și în centru, la Piața Unirii, apartamentul cu două camere a pornit de la 16.000 de euro, a ajuns la 150.000-160.000 în 2008, iar azi se vinde cu 95.000-115.000 de euro, dar prețurile sunt în creștere de câțiva ani. Colentina și Militari au urmat exemplul Titanului.”
Apartamentele cu 3 camere se vindeau în 1990 cu 16.000 de euro în Titan sau Drumul Taberei și cu 21.000 -29.000 de euro în Aviației și Unirii. În 2005 deja aceste prețuri se dublaseră, iar în 2008 un apartament cu 3 camere costa 123.000 de euro în Titan, 95.000 în Drumul Taberei, 193.000 în Aviației și 213.000 în Unirii. În prezent se vând cu 70.000 -83.000 în Drumul Taberei și Titan și 144.000 -158.000 de euro în Aviației și Unirii.
Pe parcurs s-au dezvoltat tot mai multe proiecte rezidențiale noi, care ofereau alternative la vechile apartamente comuniste, iar în ultima decadă s-a dezvoltat tot mai mult și segmentul imobiliar de lux, care oferă spații mai mari, dotate cu noile tehnologii, „iar astăzi, practic poți găsi pe piața imobiliară de la București locuințe de lux la prețuri de milioane de euro, la fel ca în alte metropole ale lumii.”
Spre exemplu, în 2019 și 2020, vor fi livrate peste 25 de ansambluri rezidențiale cu minimum 200 de apartamente fiecare, conform datelor Coldwell Banker. De asemenea, în 2018 se aflau în construcție aproximativ 25 de proiecte care aveau programată livrarea a minimum200 de locuințe fiecare, comparativ cu 13 proiecte în 2017, anual, în București și împrejurimi livrându-se în medie 10.000 de locuințe noi, potrivit aceleiași surse.
În ceea ce privește impactul pandemiei de COVID-19 în sectorul de profil, reprezentanții publicației Anunțul Telefonic spun că statisticile arată o „evoluție pe ultimele luni cu o ușoară scădere a prețurilor – în jur de 1.000 de euro/unitate, în martie-aprilie-mai, dar care încep să-și revină din iunie încoace.
Prețurile au rămas oricum la nivel ridicat comparativ cu anul trecut spre exemplu, când o garsonieră costa 41.000 de euro, iar acum se vinde cu 43.000 de euro. Interesant ni se pare că în primele luni în care s-a reluat activitatea mai intens pe zona imobiliară (iunie și iulie) am identificat o creștere cu aproximativ 50% a numărului de oferte de închiriere garsoniere față de aceeași perioadă a anului trecut, iar în luna iunie chiar au fost cu 73% mai multe anunțuri de acest tip. De asemenea acest comportament s-a regăsit și la categoria de închirieri apartamente cu două camere, unde creșterea a fost de circa 30% în ce priveste numărul de oferte disponibile”, au transmis oficialii publicației Anunțul Telefonic.
Aceștia spun că au constatat o scădere a numărului de anunțuri în aceste luni, în care am funcționat doar cu site-ul, fără ziar – în perioada martie-mai, însă acest trend s-a schimbat începând cu reapariția ziarului și cu ridicarea stării de urgență.
„În luna iulie, de exemplu, numărul de anunțuri de imobiliare, vânzări și închirieri, a fost de peste 75.000, față de 58.000 anunțuri publicate în februarie 2020, o situație apropiată de luna iulie 2019, când aveam peste 80.000 de anunțuri.
Deci, aparent piața revine la normal. Din discuțiile avute cu colaboratori de-ai noștri, dezvoltatori imobiliari, aceștia nu au întrerupt lucrul în perioada pandemiei, iar veștile despre continuarea programului Prima casă și chiar majorarea plafonului sunt îmbucurătoare pentru ei. După un scurt recul în perioada stării de urgență, piața imobiliară pare să se fi dezghețat, dar va fi cu siguranță influențată și ea de o eventuală criză economică ulterioară. În fond pandemia nu s-a terminat. Să trecem cu bine peste acest capricios 2020 și mai vedem ce ne rezervă 2021.”
De asemenea, reprezentanții publicației de profil consideră că „chiar dacă pe alocuri pare să fie depășit de Cluj, Bucureștiul rămâne totuși capitala și cel mai mare oraș al țării, cu un potential de creștere și dezvoltare încă neatins. E nevoie de o dezvoltare a orașului pe orizontală, cu înglobarea în mult dorita zonă metropolitană a unor comune și orășele limitrofe, în care deja sunt zeci de dezvoltări imobiliare și în care locuiesc mulți bucureșteni care muncesc și fac naveta zilnic în oraș. Acesta va fi cu siguranță pasul necesar pentru o metropolă europeană și va ajunge la un moment dat și Bucureștiul acolo.
Foto / Marius Spita / Unsplash