Isteria Pokémon: cum ne-a acaparat un joc viața

2016 este anul maimuței în calendarul chinezesc, dar sigur va rămâne cunoscut ca fiind anul Pokémonului. 6 iulie 2016 ar putea rămâne în istorie pentru japonezii de la nintendo. În doar patru zile, Pokémon Go a fost descărcat de mai multe ori decât aplicația de dating Tinder și în alte două zile a depășit Twitter la numărul de utilizatori activi. Mai important, Pokémon Go a dublat valoarea de piață a Nintendo și a stârnit o isterie în toată lumea, deși lansarea inițială a cuprins doar trei țări (SUA, Australia și Noua Zeelandă).

Eram în clasa a șasea sau a șaptea când un coleg a venit la școală cu Alakazam, un Pokémon puternic și rar pe care niciunul dintre noi nu-l avea. L-am vrut imediat și l-am provocat la duel. Am pus Pokémonii în luptă și eram pe punctul de a câștiga când meciul a fost întrerupt de profesorul care încerca să-și predea materia. Ne-a luat ambele pachete de cărți și le-a amestecat. Nu ne venea să credem – munca noastră era complet irosită. Magia în care eram învrăjbiți a cuprins din nou lumea, sub forma unui joc mobile.

Pokémon Go este un joc pentru smartphone-uri care îmbină elemente grafice cu lumea reală și trimite jucătorii la vânătoare de Pokémoni (creaturi virtuale) în locuri reale. Mai pe șleau, jucătorul se plimbă cu telefonul în mână pe stradă și prin parcuri și cu ajutorul camerei smartphone-ului caută Pokémoni pe care trebuie să-i prindă aruncând cu o minge către creaturile virtuale. Odată prins, Pokémonul intră în colecție și poate fi utilizat de jucător în dueluri. Fiecare Pokémon are abilități și caracteristici diferite și poate evolua (de la nivelul 1 la 2 și 3).

Un concept cât se poate de simplu, iar cu ajutorul tehnologiei de azi producătorii pot trimite jucătorul peste tot în lume pentru a prinde Pokémoni. Acest joc nu poate fi jucat doar de pe canapeaua din sufragerie, ci te provoacă să ieși din casă, să te plimbi și să pleci la vânătoare. În universul Pokémon sunt 718 de astfel de creaturi, însă doar 151 disponibile în joc deocamdată. Pokémon Go a fost dezvoltat de Niantic și a fost inspirat prima dată de gluma pe care a făcut-o compania de 1 aprilie 2014, când a ascuns monștrii Pokémon în hărțile de la Google Map.

Niantic este un studio care a început ca un start-up al Google, iar la conducerea firmei se află John Hanke, responsabil pentru dezvoltarea Google Earth. Hanke are 49 de ani, a lucrat pentru guvernul Statelor Unite la departamentul de afaceri externe în Myanmar și Indonezia și a pornit mai multe companii de software de-a lungul timpului. În 2001, Hanke a fondat compania Keyhole, specializată în aplicații care utilizau date geospațiale, iar în 2004 compania a fost achiziționată de Google pentru 35 de milioane de dolari. Directorul companiei era John Hanke, care a devenit în urma achiziției vicepreședintele diviziei Google Geo, care include Google Earth, Google Maps, StreetView, SketchUp și Panoramio.

Ulterior, în 2010, John Hanke a fondat compania Niantic, în San Francisco, un start-up în cadrul Google, care se ocupă de dezvoltarea de softuri. Compania s-a remarcat în domeniul jocurilor mobile și a lansat primul său joc cu elemente de realitate agumentată, numit Ingress, în 2012. În 2015, Niantic a devenit independentă față de Google. Succesul jocului lansat pe 6 iulie a fost unul fulminant: la doar alte două zile, americanii foloseau, în medie, jocul pentru 43 de minute pe zi, mai mult decât Facebook Messenger și WhatsApp împreună (12 minute și, respectiv, 30 de minute) și în doar o săptămână valoarea de piață a Nintendo s-a dublat, ajungând în prezent la o valoare de 38 miliarde de euro (în trei zile am actualizat de trei ori această cifră), depășind companii japoneze importante precum Sony, Canon, Panasonic sau Toshiba. (Actualizare: luni, 25 iulie, acțiunile Nintendo au scăzut cu 18% (o valoare de 6,7 miliarde de dolari) care se datorează faptului că Nintendo a anunțat într-un comunicat de presă că impactul jocului asupra profitului companiei va fi unul limitat, potrivit presei străine)

Între 7 și 19 iulie, acțiunile Nintendo au crescut cu 114,04%, iar capitalizarea bursieră a companiei a urcat până la 38 de miliarde de euro; abia după opt zile acțiunile Nintendo au scăzut pentru prima dată de la ceea ce a devenit lansarea verii, cu 12%, din cauză că a fost amânată lansarea jocului în Japonia. „Niciodată nu am văzut  acțiunile unei companii mari să se schimbe atât de repede într-o perioadă atât de scurtă“,  a declarat Takashi Oda, analist al Okasan Securities, pentru The Guardian. Creșterea foarte puternică a Nintendo se datorează și faptului că jocul capitalizează pe nostalgia milenialilor care au copilărit în anii ‘90 alături de Pokémoni, dar este jucat și de copii.