Isărescu: Suntem pregătiți să intervenim la fel ca în 2014. Cursul va rămâne în zona de echilibru

“Categoric, leul este o monedă vie și reacționează la … a avut perioade de odihnă prelungite, dar reacționează (…) Mai pot să apară și dezechilibre. Cum s-a întâmplat în decembrie. Ministerul Finanțelor face plăți masive, apar mulți lei pe piață. Nu stăm să ne uităm, reacționăm (…) Suntem în continuare pregătiți, ca și anul trecut, să acționăm rapid pe piață, dacă apar dezechilibre”, a spus Isărescu, referindu-se la o eventuală ieșire a Greciei din zona euro.

El a precizat că nu există fundamente pentru mișcări ample ale cursului de schimb, întrucât deficitul de cont curent al balanței de plăți este mic și acoperit de investițiile străine directe, astfel că intervențiile în situașii de dezechilibre sunt explicabile, deși banca centrală nu are un obiectiv de curs și nu este deranjată de mișcări de până la 5%.

“Pentru anul trecut noi nu vedem niciun fel de depreciere. Dacă leul a scăzut de la 4,52 (lei/euro n.r.) la 4,38, apoi a stat tolănit din martie în octombrie între 4,40 și 4,44 și apoi s-a dus spre 4,48, credeți că s-a depreciat? Nu, el și-a mai mâncat din apreciere. În 2014 leul nu s-a depreciat și nu cred că va ieși din zona de echilibru nici în acest an”, a continuat Isărescu.

El a arătat că banca centrală intervine pe piață atunci când apar dezechilibre, inclusiv emoționale.

“Curs de echilibru înseamnă cam unde a fost anul trecut”, a mai spus Isărescu, precizând că există un interval de variație care nu necesită intervenții.

Cursul anunțat de Banca Națională a României (BNR) a scăzut miercuri cu 0,22 de bani, la 4,4960 lei/euro. Referința a urcat marți cu 0,09 bani, la 4,4982 lei/euro, la cel mai ridicat nivel începând cu 19 martie 2014.

Potrivit unui sondaj realizat de Reuters în rândul analiștilor, soliditatea economiilor din Europa Centrală și de Est va contribui la aprecierea monedelor din regiune, inclusiv a leului, în 2015, după scăderile înregistrate în ultimele săptămâni.

Astfel, zlotul s-ar putea aprecia cu 4,7% în raport cu euro până la sfârșitul acestui an, de la nivelul de 4,125 unități pentru un euro înregistrat marți, forintul cu 3,2%, la 310 unități pentru un euro, leul cu 2,2%, la 4,4 unități pentru un euro, iar coroana cehă cu 1,1%, la 27,375 unități.

Guvernatorul BNR a mai anunțat că rata inflației va rămâne pentru mai multe luni sub intervalul țintit de BNR (2,5% plus/minus un punct procentual), adică sub 1,5%, prognoza fiind diferită față de estimările anterioare în principal din cauza scăderii sub anticipații a prețului petrolului.

Isărescu recunoaște că o inversare a trendului cotațiilor internaționale a petrolului ar impacta semnificativ în prețurile de consum, dar a atras atenția că după anumite praguri însăși furnizorii de țiței ale căror bugete publice depind de livrările de țiței, cum este Rusia sau Venezuela, alimentează scăderea, în mod paradoxal, prin creșterea ofertei.

“Cum va evolua în viitor prețul țițeiului, asta este o prognoză pe care, chiar dacă nu o facem, trebuie să ne-o asumăm, pentru că influențează foarte mult prețurile (…) Până unde se va duce scăderea prețului la țiței este o întrebare mare și direcțiile noastre de specialitate se chinuie să găsească un răspuns la această întrebare, pentru că ne infuențează”, a completat Isărescu.

Pe de altă parte, el a adăugat că deflația reprezintă o preocupare și pentru banca centrală, însă instrumentele de care dispune BNR sunt mult mai eficiente decât în cazul altor bănci centrale.

“Privim și noi cu îngrijorare la deflație, căci ea se va transmite, nu suntem izolați. Ceea ce știm sigur este avem toate isntrumentele de care poate beneficia o bancă centrală disponibile. Putem să le folosim, putem folosi și cursul, nu facem o inovație. Noi nu trebuie să ieșim precum guvernatorul Băncii Cehiei să spunem că ne-am apucat să folosim cursul de schimb, să-l influențăm, ca să facem politica monetară pentru că pe dobândă nu mai este câmp de acțiune. Nu va trebui să facem asta. La noi este o continuitate”, a explicat Isărescu.

Consiliul de Administrație al Băncii Naționale a României a decis miercuri să reducă rata dobânzii de politică monetară cu 0,25 puncte procentuale, la 2,5% pe an, nou minim istoric, concomitent cu îngustarea coridorului simetric format din ratele dobânzilor facilităților permanente la 2,25 puncte.

Analiza celor mai recente date macroeconomice relevă scăderea ratei anuale a inflației și plasarea ei sub valorile prognozate, ca urmare a declinului prețurilor volatile, inflației scăzute din zona euro, persistenței deficitului de cerere agregată și continuării ajustării descendente a anticipațiilor inflaționiste, arată BNR.

Rata anuală a inflației a coborât la nivelul de 1,26% în luna noiembrie 2014 de la 1,44% în luna octombrie 2014. În luna noiembrie, rata medie anuală a inflației a fost de 1,1%, ușor inferioară nivelului de 1,2% din luna precedentă, iar rata medie anuală a inflației determinată pe baza indicelui armonizat al prețurilor de consum – indicator relevant pentru evaluarea procesului de convergență cu Uniunea Europeană – s-a menținut la nivelul de 1,4%.

Pe parcursul anului 2014, cursul de schimb al monedei naționale față de euro s-a menținut într-o plajă de stabilitate, aprecierea din perioada martie-octombrie fiind temperată de sporirea aversiunii globale pentru risc în ultimele luni ale anului în condițiile tensiunilor geopolitice regionale, notează BNR.

Pe termen scurt, BNR anticipează menținerea traiectoriei ratei anuale a inflației sub limita inferioară a intervalului țintei staționare ca efect al influenței exercitate de evoluția prețului petrolului pe plan mondial și al persistenței deficitului de cerere agregată. În același timp, se remarcă sporirea incertitudinilor privind evoluțiile din mediul extern în condițiile reamplificării tensiunilor geopolitice regionale și ale ajustării conduitei politicii monetare a principalelor bănci centrale din lume.