Isărescu: Francul elvețian a fost nărăvaș față de euro, tot o pățeam cu francul dacă eram în zona euro

“Mi se pare că a pune problema creditelor neperformante, mai ales în franci elvețieni, pe seama țintei euro este o ușoară exagerare. Dar există un sâmbure de adevăr, s-a creat speranța că destul de repede se intră acolo, dispare riscul valutar. (…) Dar francul elvețian a fost atât de buclucaș, atât de zvăpăiat, încât nu s-a plimbat numai față de leu, el a avut un comportament nărăvaș față de euro. Și atunci, că intram, că nu intram în zona euro, tot o pățeam cu francul elvețian, și acolo și mai rău, pentru că aveam și restricții, fiind în zona euro”, a afirmat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, la conferința de prezentare a Raportului trimestrial asupra inflației.

El fusese întrebat dacă este de acord cu ideea unor economiști și chiar a Consiliului Fiscal că neperformanța creditelor în valută poate fi legată de ținta de aderare la zona euro, care a creat așteptări în rândul populației și apoi nu a fost respectată.

“Noi (BNR – n.r.), aici, în fața dumneavoastră, am spus că noi am fost codași cu ținta, noi am pus de la început 2015, ungurii au pus 2008. Au intrat, într-adevăr, în Uniunea Europeană în 2004. Polonezii, cehii tot așa ceva, 2009 sau 2010. Tot atât de adevărat e că, în Ungaria, creditul în franci elvețieni, probabil și pe acest fundal de încredere, că vor intra rapid în zona euro, a explodat cel mai mult, acolo am avut cea mai mare problemă a creditului în franci elvețieni”, a spus Isărescu.

El a recunoscut că explozia creditului în valută a fost legată și de stabilirea unor ținte de aderare care nu păreau deloc ambițioase la momentele când au fost anunțate, dar apreciază că motorul finanțărilor în valută a fost legat de faptul că dobânzile în România erau mai mari.

“Noi am privatizat marile bănci cu bănci străine. Ele au venit cu toate lucrurile bune, respectiv capital, management, bună administarea, credibilitate, dar au venit și cu acest produs, creditul în vaulută, despre care puțini au crezut în 2006-2007 că ar putea fi atât de nociv. Numai noi știm ce am pățit încercând să contracarăm acest lucru. Am mărit rezervele minime obligatorii la 40%”, a punctat guvernatorul.

Șeful BNR a arătat însă că împrumuturile în franci elvețieni erau abia la începuturi, iar banca centrală nu a reușit să îl oprească la câteva bănci, întrucât “aspirația spre mai bine, aspirația de a fi european s-a dezvoltat și dincolo de obiectivul de a intra în zona euro”.

“S-a spus că am intrat în Uniunea Europeană, hai să trăim ca europenii, ceea ce s-a probat a fi o iluzie în bună măsură”, a adăugat Isărescu.

El a precizat că băncile au fost totuși relativ prudente, dacă numai șase dintre cele 40 din sistemul bancar românesc au acordat credite în franci elvețieni, spre deosebire de cazul Ungariei, unde “a fost o nebunie”, pentru că aceste finanțări erau ieftine și accesibile.

“La noi, numai șase bănci s-au aventurat în povestea aceasta și relativ târziu. Ce vreți mai probă de avertisment decât să le duci rezerva minima în valută la 40%? Dar așa era lumea atunci, era optimistă”, a conchis guvernatorul.