Isărescu despre 2023: Rămânem pe creștere economică, dar din păcate consumul bate în continuare investițiile. „Te orbesc farurile“

„O economie se conduce și cu frână și cu acelerație, dar depinde cum le folosești, dozajul este mai importat decât instrumentul uneori. Dacă accelerezi și apoi frânezi, nu faci nici economie la combustibil și nu câștigi nici în privința atingerii obiectivului. Nu avem intenția să conducem economia ba pe frână, ba pe accelerație“.

BNR anticipează că România nu va înregistra recesiune tehnică în anul 2023, ci doar o încetinire a creșterii PIB, însă problema este că ascensiunea econo­miei se bazează în continuare mai mult pe consum decât pe investiții, după cum a declarat Mugur Isărescu, guverna­torul BNR. „Noi suntem echilibrați și credem că în 2023, în afară de încetiniri, nu vom avea recesiune tehnică. Vedem trafic intens, nu doar în București, pe toate șoselele țării, și călătoriile în străinătate, toate arată consum major. Am fost în provincie, și era coloană după coloană, și pe o parte și pe alta, nu este doar în București. Nu prea arată nici a recesiune, nici a poverty (sărăcie – n. red.), arată că acum consumul este mult mai mare decât investițiile. Nu avem drumuri. Nu poți să spui: sunt prea multe mașini; or fi. Dar este o realitate, nu mai poți să privești, te orbesc farurile“, a spus ieri Isărescu la prezentarea raportului trimestrial asupra inflației.

Creșterea economică este bazată mai mult pe consum decât pe investiții, a conti­nuat guvernatorul BNR, care și-a exprimat speranța ca odată cu atragerea fondurilor europene, inclusiv prin PNRR, să vedem o creștere a PIB bazată mai mult pe investiții.

România a avut în prima jumătate a anului o creștere economică peste așteptări, una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, dar pentru partea a doua a anului este previzibilă o temperare, în linie și cu evenimentele internaționale și cu im­pactul recesionist pe care îl au și inflația și întărirea politicii monetare, care acționează pentru perioada următoare, a mai spus Isărescu.

Economia a făcut în primul semestru (S1) din 2022 un salt de 5,7%. În 2021, creșterea PIB a fost de 5,9%, sub așteptări, iar pentru anul 2022 majoritatea prognozelor sunt între 5-6%, după ce inițial au fost ajustate sub 3%.

Norii negri ai inflației s-au adunat în acest an, planând amenințător asupra perspec­tivelor economice, nu doar în România, ci și în plan inter­național. Iar în lupta cu inflația, băncile centrale au trecut la majorări de dobânzi.

Practic, dobânzile mari sunt instrumentul băncilor centrale pentru a tempera inflația, dar înseamnă și credit mai scump, consum încetinit și frânare a creșterii economice. Încă din lunile de vară din acest an guvernatorul BNR Mugur Isărescu spunea că este foarte importantă calibrarea politicii monetare pentru a evita pe cât posibil intrarea în recesiune.

O recesiune nu face bine nici corecției fiscale, după cum a spus guvernatorul BNR. „Recesiunea are efecte negative asupra veni­turilor fiscale, asupra corecției fiscale. Și atunci corecția fiscală care trebuie să continue ca să ieșim din poziția de deficit excesiv se va face mult mai dificil. Și acum se face dificil. Orice idee de majorare a impozitelor întâmpină dificultăți, în principal politice“.

Legat de politica monetară, Isărescu consideră că a fost o abordare bună ca BNR să folosească toate instrumentele.

„O economie se conduce și cu frână și cu acelerație, dar depinde cum le folosești, dozajul este mai importat decât instrumentul uneori. Dacă accelerezi și apoi frânezi, nu faci nici economie la combustibil și nu câștigi nici în privința atingerii obiectivului. Nu avem intenția să conducem economia ba pe frână, ba pe accelerație“.

Perspectiva creșterii temperate a inflației până spre finele anului 2022 și a descreșterii ei ulterioare în mod gradual, după avansul peste așteptări din septembrie, la aproape 16%, precum și amenințarea cvasistagnării economiei în trimestrele trei (T3) și patru (T4) din acest an sub impactul escaladării războiului din Ucraina și al extinderii sancțiunilor asociate au determinat BNR să reducă cadența și să crească dobânda-cheie cu doar 0,5 puncte procentuale (pp) la cea de-a opta și ultima ședință de politică monetară din 2022, de la 6,25% până la 6,75%.

„Am mers gradual și am urmărit un scop, am vrut să dăm timp și celor cu credite în lei să se obișnuiască cu noile niveluri de dobândă și cu faptul că perioada dobânzilor negative, a dobânzilor mici este depășită și că lumea intră în noul normal și trebuie să ne obișnuim cu el“

BNR a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul anului 2022, de la 13,9%, la 16,3%, iar estimarea pentru 2023 este de 11,2%, față de prognoza anterioară de 7,5%.

Ce a spus Mugur Isărescu, guvernatorul BNR despre:

Inflație

♦ Inflația este mare, a lovit populația la buzunar, la buzunarul cheltuielilor curente.

♦ Efectele șocului enegetic au depășit semnificativ ceea ce am anticipat noi la BNR. Am spus de la începutul anului că nu este de glumit cu prețurile la energie pentru că se duc în alte prețuri, sunt o componentă cvasipermanentă în toate prețurile.

♦ Niciodată nu s-au dus atât de repede, atât de mult costurile la energei în costul final. Majorările costurilor la energie s-au transmis mai rapid decât ne-am fi așteptat asupra prețurilor altor produse, mai ales la cele alimentare. De ce? În trecut au fost doar creșteri ale prețului petrolului, acum le avem pe toate –  și petrol, și gaze, și energie. În trecut au fost mai limitate majorările, acum majorările sunt importante, mai ales la gaze.

♦ Seceta severă extinsă și prelungirea conflictului armat din Ucraina au contribuit semnificativ la menținerea cotațiilor materiilor prime agricole la un nivel ridicat.

♦ Rata anuală a inflației IPC s-a menținut pe o traiectorie ascendentă, dar și-a încetinit viteza de creștere în iulie-octombrie 2022.

♦ În ultimele luni inflația s-a plimbat între 13-16%, s-a conturat un platou în traiectoria ratei anuale a inflației IPC, începând cu luna aprilie pe fondul unei evoluții relativ stabile a contribuției componentei energie electrică și gaze naturale și al influenței dezinflaționiste a grupei combustibililor.

♦ Rata anuală a indicelui armonizat al prețurilor de consum (IAPC) din România este a zecea din UE, poziție mai favorabilă față de celelalte țări din regiune și statele baltice.

♦ Avem mai mulți factori care au contribuit la crreșterea inflației. Vorbim despre efectele indirecte ale majorării costurilor cu energia, manifestate de-a lungul lanțului de producție. Dacă în T2 am avut efecte directe, acum sunt efecte indirecte, adică transmiterea prețurilor cu energia în prețurile altor produse și în prețurile de consum. Au contribuit și seceta severă din acest an și continuarea conflictului armat din Ucraina, care s-au reflectat în niveluri ridicate ale cotațiilor materiilor prime agricole. Condițiile de cerere  au rămas încă favorabile. Vedem menținerea la un nivel ridicat a anticipațiilor inflaționiste ale agenților economici. Pe de altă parte, au existat măsurile de sprijin privind limitarea efectelor directe ale majorării cotațiilor energetice respectiv, schema de sprijin pentru plata facturilor la energie electrică și gaze naturale și compensarea cu 50 de bani a prețului unui litru de carburant, precum și reducerea cotației Brent

♦ Alături de petrol, și piețele metalelor, alimentelor și îngrășămintelor s-au detensionat într-o anumită măsură, dar efectele indirecte de-a lungul lanțului de producție nu s-au epuizat.

♦ Inflația de bază resimte puternic efectele șocului energetic; transmisie mai amplă la nivelul componentei alimentare, suplimentată de impactul creșterii prețurilor materiilor prime agricole.

♦ Transmisia presiunilor acumulate la nivelul costurilor în prețurile finale ale alimentelor procesate pare a fi superioară celei observate în episoade similare de creștere a cotațiilor materiilor prime.

Cursul valutar

♦ Mișcările pe piața valutară înseamnă flexibitate în ambele sensuri, nu numai depreciere,. Și am văzut că leul chiar s-a apreciat în 2 reprize, însă este o mișcare, nu înseamnă că va dura. Nu fac prognoză de curs.

♦ Nu vedem încă tendințe periculoase la cursul de schimb real efectiv. El a fost relativ stabil și ne-a ajutat. Atât ne mai trebuia, ca la majorarea de amploare a prețurilor la energie, care s-a dus în toate costurile, să mai vină și cursul de schimb cu influențe inflaționiste.

♦ Pe măsură ce lucrurile se vor calma, vom vedea mai multă flexibilitate a cursului. Mulți înțeleg că este depreciere, însă în vară leul s-a apreciat. Lăsăm mai multă flexibilitate a cursului de schimb, vom vedea unde îl duce piața. Să vedem dacă execedentul de lichiditate care există ñ o să-l vedeți – are efect în piață ñ să-I vedem în funcțiune, dacă se duce în dobânzi, în cursul valutar

♦ Avem stabilitate a cursului valutar fără să pierdem rezerva valutară. Avem rezerva valutară în creștere, a crescut și cu intrările de capitaluri.

PIB

♦ Noi suntem echilibrați și credem că în 2023, în afară de încetniri, nu vom avea recesiune tehnică

♦ Vedem trafic intens, nu doar în București, pe toate șoselele țării, și călătoriile în străinătate, toate arată toate consum major. Am fost în provincie, și era coloană după coloană, și pe o parte și pe alta, nu este doar în București. Nu prea arată nici a recesiune, nici a poverty (sărăcie-n.red.), arată că acum consumul este mult mai mare decât investițiile. Nu avem drumuri. Nu poți să spui: sunt prea multe mașini, or fi. Dar, este o realitate, nu mai poți să privești, te orbesc farurile.

♦ Creșterea economică este bazată mai mult pe consum decât pe investiții, sperăm că odată cu atragerea fondurilor UE să vedem o creștere a PIB bazată mai mult pe investiții.

♦ România a avut în prima jumătate a anului o creștere economică peste așteptări, una din cele mai ridicate din Uniunea Europeană, dar pentru partea a doua a anului este previzibilă o temperare, în linie și cu evenimentele internaționale și cu impactul recesionist pe care îl are și inflatia și întărirea politicii monetare, care acționează pentru perioada următoare.

ROBOR și controlul Consiliului Concurenței

♦ Dobânzile sunt stabilite în piață. O înțelegere în piață este inevitabilă, se bate palma, când mergeți în piață vă înțelegeți cu vânzătorul nu vă luați la bătaie cu el.

♦ Investigația Consiliului Concurenței este absolut normală. Este dreptul și datoria lor să facă acest lucru. Dar, investigația Consiliului Concurenței este foarte dificilă, deoarece este vorba despre un anumit timp de înțelegere. Când legile anti-trust au apărut în SUA, pe la 1900, se refereau la dumping, la înțelegeri de prețuri scăzute, să scoți concurența din piață, nu la înțelegeri la prețuri ridicate. Acum înțeleg că băncile s-au înțeles să fie dobânzile prea ridicate. Nu au cum să fie prea ridicate, dacă sunt la jumătate față de inflație.

♦ Păi, traderii vorbesc, cum să comunice, cum să stabilească, prin semne, prin telepatie?! Să fim mai atenți la aceste discuții! Și să le dăm dreptate celor de la Consiliul Concurenței, când spun că au luat toate datele și o să vedem dacă sunt înțelegeri artificiale, putem să folosim și alte cuvinte – care sunt anticoncurențiale, asta a spus și președintele Consiliului Concurenței.

♦ Nu tot ROBOR a ajuns vedeta. Avem mai multe ROBOR. ROBOR la 3 luni a fost făcut de presă vedeta. Toți se uită la ROBOR la 3 luni, este o previziune, te gândești ce va face BNR peste 3 luni.

♦ Am zis că au cam sărit calul, nu că au sărit calul. Se referă la ROBOR la 3 luni. Băncile anticipau că BNR se duce vârtos înainte. Au greșit, că nu ne-am dus așa vârtos. Au văzut mai pesimist decât noi. Putem să-i acuzăm că greșeau când analiști economici, și unii de renume, cu funcții în trecut, spuneau să creștem cu câte 1% (dobânda de politică monetară – n.red.) până ne ducem la 16%?!

♦ ROBOR nu este doar indicator de politică monetară. Nu am ce să-i reproșez ca indicator de politică monetară. Dar legea în 2010 a legat ROBOR la 3 luni de credite și a devenit un indicator social. ROBOR cu funcție monetară a ajuns și la o funcție socială.

♦ Să explice băncile de ce au văzut așa de sus dobânda. Le-am spus: atenție la ROBOR la 3 luni, care are și rol social, ieșiți și explicați. Eu nu sunt avocatul băncilor, lucrez cu ele, dar nu sunt avocatul lor.

♦ Probabil că au fost influențați de ce am declarat, dar ați văzut că nu foarte mult. Nemulțumirile se păstrează pentru că s-a creat iluzia că dobânzile vor veni în jos. Dobânzile nu au cum să vină în jos până când inflația nu vine în jos. Dobânzile față de inflație sunt scăzute. Ele vor rămâne la nivelurile actuale cel puțin până când inflația se va apropia de 8%

♦ Poate că și controlul Consiliului Concurenței ia influențat, nu știu. Poate și declarația mea. Eu le-am atras atenția că sunt în fața unui tăvălug mediatic și că nu poți să tratezi, cum mi-a zis un bancher mie o dată  – ìdle guvernator, vă uitați prea mult la televizorî-, Păi trebuie să mă uit la televizor, pentru că opinia publică și percepția publică face parte din mediul în care lucrăm.

Profiturile băncilor comerciale și expunerea mare pe titluri de stat:

♦Băncile s-au cam lăudat cu profiturile și nici nu a venit marcarea la piață. Nu au ajuns la finalul anului și marcarea la piață se face la finalul anului. Să discute cu auditoriiÖSunt vremuri grele. Să apari, în contextul în care se spune că băncile fac și dreg, că iau pielea de pe om, să apari să te lauzi cu profiturile,..pentru cine? Poate pentru acționari.

♦ BNR, ținând lichiditatea strâns și acționând și cu dobânda-cheie, a îngustat ecartul între dobânzile la depozite și dobânzile la credite. Sursa de profit din ecartul dintre dobânzile la credite și depozite a fost mișcorată și pe segmentul populației și pe corporate. Ideea că băncile au profituri execesive trebuie nuanțată. Unele bănci s-au lăudat cu dobânzile, dar nu ajuns la final de an, nu au făcut încă punctare la piață. Mai este de gândit care sunt profiturile actualizate ale băncilor.