Isărescu: Creșterea economică de 4% atinge limita de potențial, trebuie stimulate investițiile

Creșterea economică de 4% se îndreaptă spre limita potențialului economic actual, iar stimularea consumului în proporții mari, prin reducerea masivă de taxe în același timp, pune în pericol echilibrele macroeconomice, atrage atenția guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, care pune accent pe investiții.

“Nu trebuie să stimulăm con­su­mul în proporții care periclitează toate echilibrele macro­eco­nomice atât de greu obținute. În interpretarea noas­tră, la Banca Națională, creșterea economică de 4% este spre limita potențialului economic al momentului. A sti­mu­la doar pe latura consumului o economie aflată în creș­tere spre limita de potențial înseamnă a o dopa și as­ta nu o face să crească sănătos, puternic și durabil”, a declarat Isărescu într-un interviu publicat marți în Revista 22.

El a punctat că economia românească a primit în ultimii doi ani o sui­tă de stimuli, precum TVA redusă pentru produsele de panificație, care a fost extinsă ulterior la toate alimentele, reducerea CAS, dar și dobânzile care au coborât “masiv” și finanțarea ieftină, măsuri care au avut efecte benefice.

“Mai este nevoie de stimulente suplimentare? Trebuie să ne gân­dim dacă în perioada următoare creșterea economică depinde doar de stimularea cererii, și nu de stimularea ofertei. PIB-ul potențial al României, în jurul căruia se dis­cută foarte mult, nu este, într-adevăr, o dimensiune ușor de evaluat, dar mai precis că majorarea lui depinde de crearea de locuri de muncă, de creșterea pro­duc­ti­vi­tă­ții, care la rândul lor depind de investiții de capital, ino­vație, spirit antreprenorial, calificarea forței de muncă etc”, a precizat guvernatorul.

Isărescu a explicat că avansul eco­nomi­c nu depinde decât în anumite situații de stimularea ce­re­rii prin majorarea deficitelor fiscale. Astfel, în anumite faze ale ciclului economic, creșterea PIB se poate obține prin im­pulsuri fiscale care să stimuleze cererea, dar numai când economia este în recesiune, nu când crește la un nivel aproape de potențial.

“Acum probabil că ar trebui stimulați, cu măsură și după ana­lize atente de impact, factorii care duc la creșterea in­vestițiilor, la creșterea productivității, la crearea de lo­curi de muncă”, a mai spus șeful băncii centrale.

El a reiterat ideea că dimenisunea pachetului de măsuri fiscale prevăzute în Codul Fiscal este de proporții prea mari, mai ales dacă sunt aplicate în același timp, cu impact major asupra economiei din perspectiva deficitului creat.

“Consiliul de Administrație al BNR s-a pronunțat în una­nimitate în ceea ce privește pachetul celor șase mă­suri de reducere de taxe, care înseamnă un deficit cu­mu­lat de circa 2,3% din PIB. Acest impact nu este deloc mic, cum apare la prima vedere, pentru că 2 (doi) este o ci­fră mică. Impactul acestor măsuri duce deficitul bu­ge­tar spre 3%, față de 1% în prezent, fără a lua în calcul even­tuala majorare a cheltuielilor salariale, a pensiilor, a cheltuielilor cu infrastructura, cu situația din agri­cu­l­tu­ră”, a menționat Isărescu.

Partidele parlamentare se vor întâlni pe 20 august pentru consultări privind reexaminarea Codului Fiscal, care urmează să fie votat în sesiunea extraparlamentară programată să înceapă pe 24 august. Parlamentul va fi convocat într-o sesiune extraordinară în perioada 24-26 august pentru a discuta cererea președintelui Iohannis de reexaminare a Codului Fiscal.