Ironia istoriei: orașul unde a luat naștere Uniunea Europeană vrea să părăsească UE, la fel ca britanicii!
Unul dintre cele mai importante orașe pentru Uniunea Europeană vrea să părăsească spațiul comunitar
Orașul olandez pitoresc Maastricht, care a dat numele pactului ce a creat moderna Uniune Europeană de astăzi, este acum un bastion al euroscepticilor care vor să urmeze Marea Britanie în decizia de a părăsi blocul comunitar.
Armand Vliegen, rezident al orașului, a susținut uniunea pentru o Europă mai integrată atunci când a fost lansat Tratatul de la Maastricht, la începutul anilor 1990. Însă în momentul în care zecile de solicitări de azil s-au materializat într-un „cămin studențesc” construit aproape de locuința sa, acesta a spus că mica sa dorință de a rămâne în UE „s-a evaporat”.
„Uniunea Europeană este un dezastru”, spune Vliegen, un programator în vârstă de 40 de ani. „Ar fi trebuit să o părăsim deja”. El și mulți alți membri ai Partidului pentru Libertate, al cărui lider, Geert Wilders, a promis să dirijeze Țările de Jos – unul dintre membrii fondatori ai UE- spre ieșirea din Uniunea Europeană dacă va predomina alegerile din martie.
Câteva sondaje recente arată că Partidul pentru Libertate (Party for Freedom) și-ar putea tripla prezența în Parlament obținând 25% din locuri și devenind partidul majoritar, aflat la conducere, într-un peisaj politic oricum fragmentat, scrie The Wall Street Journal.
Acesta și alte partide anti Europa au câștigat cele mai multe voturi în Maastricht, cu ocazia alegerilor electorale regionale de anul trecut.
Schimbarea poziției lui Vliegen reflectă același status quo care i-a condus pe cetățenii britanici să voteze în iunie părăsirea uniunii cu 28 de state europene, iar acest lucru începe să câștige teren și în alte state membre.
În Franța, politicienii anti – uniune au strâns un șir de victorii electorale în recente alegeri locale, după ce au avut o campanie împotriva euro, invocând dificultățile economice și rata ridicată de șomaj din cauza monedei unice.
În Austria, sondajele îl arată favorit pe candidatul Norbert Hofer pentru alegerile prezidențiale care vor avea loc în octombrie, după ce a strârnit un val de furie asupra imigranților și în general asupra fenomenului european al migrației.
Lupta Uniunii Europene cu crize economice ca cea provocată de povara datoriei grecilor, dar și primirea a sute de mii de migranți au alimentat opinia Țărilor de Jos cu privire la UE.
Anul trecut Țările de Jos au primit aproape 59.000 de cereri de azil, în creștere față de 17.000 atât cât primiseră în 2013. Afluxul a determinat mai multe proteste în Maastricht, dar și în alte locuri din țară.
Wilders a mai obținut o victorie în referendumul din această vară în care olandezii i-au urmat indicațiile de a se împotrivi unui acord al Uniunii cu Ucraina. „Nu vrem să mai avem de-a face cu Uniunea Europeană de acum”, spune el într-un interviu. „Vrem să fim o țară suverană, nu să fim la mila unor birocrați nealeși în Bruxelles”.
Fiind întrebat despre discuțiile cu privire la „divorțul” dintre Uniunea Europeană și Marea Britanie în Maastricht, el a răspuns: „Aș fi încântat dacă sfârșitul oficial al UE ar începe în provincia mea”.
Tratatul de la Maastricht a fost semnat de Consiliul European la 7 februarie 1992 în localitatea olandeză Maastricht, fiind cel care a pus bazele Uniunii Europene.
Conținutul tratatului
– Uniunea monetară și economică
Principalul obiectiv al tratatului este crearea Uniunii Economice și Monetare în trei etape. Conform tratatului moneda unică europeană urmează să fie introdusă cel mai devreme la 1 ianuarie 1997 și cel mai târziu la 1 ianuarie 1999. Pentru ca o țară să participe la Uniunea monetară trebuie să îndeplinească anumite criterii economice (criteriile de convergență), prin care trebuie asigurată stabilitatea monezii unice. Criteriile de convergență sunt următoarele: politica financiară, nivelul prețurilor, al dobânzilor și al cursului de schimb. În timp ce criteriul de politică financiară (deficit bugetar < 3% și gradul de îndatorare < 60% din PIB) este un criteriu permanent, celelalte două au fost valabile numai pentru anul de referință 1997.
Odată cu semnarea tratatului s-a pus în mișcare un automatism, conform căruia țările care îndeplinesc criteriile de convergență în urma constatărilor făcute de Consiliul de Miniștri pot participa și la uniunea monetară. Numai Marea Britanie și Danemarca și-au rezervat dreptul de a decide singure dacă vor introduce moneda unică europeană.
– Politica externă și de securitate comună
Vechea Politică Europeană de Colaborare a fost înlocuită prin Tratatul de la Maastricht de Politica Externă și de Securitate Comună (PESC). Cu toate că PESC este un pilon al UE, deciziile sunt luate în cele din urmă de statele membre. Pentru cele mai multe din hotărâri este nevoie de aceea de un vot în unanimitate.
– Cetățenia europeană
Nu înlocuiește cetățenia națională, ci o completează. Cetățenia europeană o deține orice persoană care are cetățenia unuia din statele membre ale UE. Aceasta acordă printre altele dreptul de ședere pe întreg teritoriul UE, dreptul de vot pasiv și activ la alegerile locale precum și dreptul de a alege deputații din Parlamentul European, indiferent de domiciliul avut pe teritoriul UE.
– Procesul de democratizare
O altă noutate a tratatului a fost introducerea procedeului codecizional. În felul acesta Parlamentul European are în anumite domenii aceleași drepturi ca și Consiliul de Miniștri. În afară de aceasta s-a hotărât constituirea Comitetului Regiunilor, cu rolul de a asigura reprezentarea adecvată a intereselor tuturor regiunilor europene.
– Colaborarea în domeniul politicii interne și juridice
În tratat s-a hotărât îmbunătățirea colaborării în domeniul juridic și al afacerilor interne. Pentru o mai bună coordonare a colaborării polițienești a fost înființat Oficiul European de Poliție Europol, cu sediul la Haga.