Ionuț Bădică, inginer constructor, și Alex Tudose, absolvent de etnografie au creat o fermă regenerativă în Dâmbovița și cultivă pe un hectar de teren 43 de varietăți de legume

♦ „Când vom ajunge la patru hectare și o să facem a doua fermă aici, o să hrănim 700-800 de oameni. Până la finalul anului 2025 ajungem la acest nivel“.

Ionuț Bădică, de profesie inginer constructor, și Alex Tudose, absolvent de etnografie și folclor, au pus bazele fermei regenerative Sol și Suflet, orientată spre îmbunătățirea sănătății solului, în localitatea Vlădeni, județul Dâmbovița, în urmă cu trei ani, iar în 2023 legumele cultivate pe un hectar au ajuns la 170 de bucureșteni și brașoveni. Ei speră ca în 2025 să hrănească 800 de persoane, după ce mai deschid o fermă lângă cea din prezent și măresc suprafața cultivată până la patru hectare.

„Până acum am fost mai lenți decât clienții. Cererea este mai mare decât capacitatea de pro­ducție. Anul acesta rafinăm culturile și din 50 de varietăți o să rămânem cu 43, astfel încât să satisfacem eficient cererea. De asemenea, vom mări suprafața la două hectare, ceea ce înseamnă că vom putea produce mâncare pentru 400 de oameni în iulie, august și septembrie, când sunt toate culturile. Când vom ajunge la patru hectare și o să facem a doua fermă aici, o să hrănim 700-800 de oameni. Până la finalul anului 2025 ajungem la acest nivel“, a spus Alex Tudose, cofondator al Sol și Suflet.

Ferma are în total șase hectare, dar numai unu este cultivat, iar în per­manență, în solarii, se găsesc 10-12 spre 20 de varietăți de legume. Acestea ajung săptămânal la clienți din București și Brașov, fiind livrate direct în mai multe puncte, precum DN 1 Balotești, cafenele, centre logistice, punctele ROMO, dar și în propriile puncte de livrare ale Sol și Suflet. „Anul trecut am avut 170 de clienți, cu o valoare de 70-100 de lei per comandă. Anul acesta vrem să avem 400 de clienți și o comandă medie de minimum 70 și maximum 110 lei. (…) Visăm mare și credem că se poate și am vrea să fie legume regenerativ organice“, a subliniat Alex Tudose.

El a mai afirmat că își doresc să introducă tot felul de culturi noi în fermă, cum ar fi pepene galben, pepene verde, dovleci și ghindă.

„Ne jucăm cu niște bare în Excel. Practic, noi credem foarte mult în know-how, care îți suplinește manopera.“

Tudose a afirmat că își doresc să se dezvolte mai repede, dar au nevoie de tehnologii noi în fermă, precum automatizări de solarii, o dronă agricolă, un tractor articulat, o semănătoare pneumatică și un sistem de fertirigare, iar valoarea lor este de 78.000 de euro, second-hand. „Să îți iei totul nou e mentalitate de orășean“, a subliniat acesta, iar apoi a adăugat că know-how-ul, bugetele de investiții și vânzarea, adică piața de desfacere, urmate de riscurile naturii sunt cele mai mari provocări pe care le întâmpină acum.

Cum se face agricultură regenerativă?

„Agricultura regerativă înseamnă cum să faci bine făcând bani și legume sănătoase în același timp. Ea răspunde la schimbările climatice, te ajută să faci hrană sănătoasă și să ai parte de viață personală, pentru că nu e ușor să fii fermier. Muncești 12-14 ore/zi. (…) Am luat ce era mai bun de prin toate țările, din America, Canada, Franța și România și am făcut un model de producție, un model de educație și un business care produce cel puțin cât vinde, cel puțin cât consumă și a ajuns pe break even“, a spus Ionuț Bădică.

El își amintește că proiectul de fermă regenerativă a stat în sertar doi ani, lucrând la el împreună cu Alex Tudose și cu personalul de la Institutul de Cercetare în Permacultură din România (ICPR). Astfel, au decis că este momentul să-l pună în aplicare, având o dizertație despre agricultura regenerativă și s-au dus la Kaufland România, unul dintre cei mai mari retaileri de pe plan local, pentru a-i convinge pe reprezentanții săi să investească în Sol și în Suflet. Au obținut aproximativ 250.000 de euro, bani cu care au reușit să achiziționeze patru hectare de teren la momentul respectiv și, în timp, au mai cumpărat, cât o parte din infrastructura de producție, cum ar fi solariile. Ferma are și un centru educațional pentru fermierii la început de drum.

„Ne dorim să setăm standardul și modelul care să fie replicat și scalat de următorii fermieri pe care ori îi pregătim noi ori apar alții. Noi punem pe pământ materie organică. (…) Solul face mai multă retenție de apă, cresc mai puține buruieni, există mâncare prezentă în mod natural în sol și încep să se producă tot felul de schimburi“, a explicat Alex Tudose.

Mai precis, Alex Tudose a precizat că lumina soarelui, prin fotosinteză, se transformă în zahăr. „Zahărul este hrănit microorganismelor din sol prin rădăcini, iar acelea încep niște procese simbiotice cu alte microorganisme, bacterii, fungi care la rândul lor dau declanșează în plante producția lipide, care topesc fungii și ciupercile dăunătoare. Microelemente prezente în mod natural se mineralizează, se solubilizează și practic hrănim solul.“

Astfel, a întărit el, se crează un sol sănătos, o hrană sănătoasă și ușurează munca fermierilor, cu toate că nu este un proces scurt. „Noi ne gândim la un triunghi: know-how, tehnologie și manoperă, iar lucrurile se echilibrează sau se dezechilibrează în funcție de acest triunghi.“

Cum a pornit businessul?

„Cum am pornit acest business? Dintr-o criză. Înveți foarte mult din crize și din lipsa confortului. Când a venit criza economică în 2008-2009, mi-am un sabatic. În 2010, făceam niște grădini urbane și m-am îndrăgostit de natură. Am zis că ușor, ușor am zis că vreau să am un cuvânt de spus în agricultură și pur și simplu vreau să fac mâncarea singur, dar soluția nu e să produci mâncare pentru tine, că oricum 99% din oameni sunt consumatori, ci să crești tu legume pentru alții“, a spus Ionuț Bădică.

El este inginer constructor de meserie și recunoaște că betonul a fost prima sa pasiune, dar „griul meu job după facultate m-a făcut să vreau și altceva“.

Alex Tudose i-a luat-o înainte în zona de business agricol, cultivând mai întâi legume în satul Falaștoaca din județul Giurgiu, după ce s-a întors din Luxemburg cu gândul să-și deschidă propria fermă și să vândă legume.

„Am studiat etnologie și folclor, mai exact ocupații tradiționale țărănești și despre patrimoniul material. Urma să fiu muzeograf, dar mi-am dorit să fac ceva mai practic, folosindu-mă de toate cunoștințele și imaginația pe care ți le dă studiul acesta. Lucrarea mea de licență a fost despre revitalizarea industriilor țărănești și știam că este acolo un potențial care poate fi cultivat și ușor, ușor m-am dus către construcții naturale. Am stat trei luni Maroc într-un loc cu niște oameni interesanți și după aceea m-am întors în România“, își amintește el.

Apoi, a mai plecat o dată la Luxemburg, unde a avut parte de un an de agricultură intensivă, unde a învățat despre agroecologie și permacultură. „Am revenit în România, mi-am făcut ferma și în 2017 l-am cunoscut pe Ionuț. Am lucrat împreuna la proiectul Grădinescu“.

De asemenea, Alex Tudose a studiat agricultura regenerativă cu unul dintre cei mai buni studenți ai lui Bill Mollison, care a făcut design de mii de ferme de mii de hectare, adică design de milioane de hectare de sisteme integrate, sisteme holistice, sisteme perene, sisteme anuale de livezi, ferme de legume ori ferme de animale, atât în Australia, cât și în America, iar astfel avea cunoștințe bogate în această zonă.

„Am avut acces la oameni de scară mare, care m-au inspirat. Am încercat să-mi fac ferma la scară mică. Am cultivat niște legume și le vindeam în fiecare sâmbătă, iar în timpul săptămânii stăteam la țară. Apoi, am făcut consultanță pentru mai multe ferme ecologice pe partea de plan de cultură, pregătire a angajaților, ajustare la realitățile de vizită săptămânală, jurnalul fermei, tratamente, irigații și așa am învățat și am aplicat în modelul nostru de cultură, care ce înseamnă fișă tehnologică pentru fiecare cultură. Traseul algoritmic durează de la un produs la altul și eșalonarea e diferită. Gândim în spațiu și în timp și cantități“, a întărit acesta.

Alex Tudose a crescut la Târgu Cărbunești, județul Gorj, iar Ionuț Bădică este din Brăila, dar acum cel mai mult timp și-l petrec în ferma din Dâmbovița. De fapt, în fermă locuiește toată lumea, inclusiv voluntari. „Aceasta este o provocare pentru noi ca centru educațional: cum creezi condiții materiale ca oamenii să stea aici în abundență șiîn  confort ca să-și îndeplinească rolul? Eu cred că ar trebui să fim ajutați din mai multe paliere. Din partea mediului academic ne așteptăm să vină studenți aici, asistenți de cercetare să studieze speță. Acum vin, dar nu suficienți. Avem acorduri de studii și acorduri de practică cu USAMV și vin câteva șarje de studenți pe an.“

Cele mai multe acorduri de practică le cu universități din nordul Europei, la ei fiind la modă ca jumătate din anul de studiu să se facă în practică în fermele din afară țarii. „Universitatea din Finlanda îi plătește. Statul le dă alocație să trăiască și bani la facultate să învețe.“

Acum, în fermă sunt 11 persoane și 5 voluntari, 16 în total. „La început eram eu și Ionuț. Acum ești muncitor, ești șef de echipă, după aceea ești șeful echipelor. După aceea ești managerul fermei, ești contabil, ești om de marketing direct etc.“

Cei doi tineri antreprenori vor să scaleze business.ul. „Odată ce avem oameni pregătiți să fie manageri de fermă ne vom extinde.“

Fondurile europene sunt pentru scară mare, nu sunt pentru ferme din astea diversificate, sunt pentru scară mare, deci cumva oferta este pentru convențional, în continuare, am înțeles și ca să îți faci un proiect durează un an de zile. Trebuie să ai timp de investit. Înscrierea proiectului, colaborare cu consultantul, de obicei e o inerție sistemică. Oamenii care sunt deja cu părinții în agricultură au know-how-ul și baza materială ca să preia ei afacerea sau să o modifice, să o modernizeze. Cine vine din afară foarte greu intră. De exemplu, când am cumpărat noi terenul, urma să intre în vigoare o lege care interzicea cumpărarea terenurilor agricole de către entitățile juridice care nu aveau minim 3 ani experiență în înscriere la registru agricol sau APIA și minim 75% venituri din activități sunt profit la agricol. Noi ca ONG nu ne-am fi încadrat.

► Țelina este o cultură foarte greu de crescut. Necesită 140-160 de zile în câmp pentru a se coace și mai stă înainte încă 55-70 de zile sub formă de răsad. Așadar, are nevoie de 230 de zile până ajunge de la sămânță în farfurie, adică peste șapte luni.

► „Testul” angajatului în legumicultură este să facă o legătură de mărar în mai puțin de 20 de secunde. Altfel, dacă se depășește timpul, comenzile nu vor fi gata când va veni mașina pentru încărcare și există riscul să pierzi ferma.

► Cel mai mult se cumpără salată, roșii, ardei și castraveți. Feniculul se cumpără greu.