Iohannis: Caracterul obligatoriu al deciziilor CC impune Senatului să acționeze în acord cu soluția

“Președintele României, domnul Klaus Iohannis, a luat act de hotărârile Curții Constituționale privind cererile de soluționare a conflictelor juridice de natură constituțională formulate de Președintele României și de Consiliul Superior al Magistraturii. Caracterul obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale, prevăzut de Legea fundamentală, impune Senatului să acționeze în acord cu soluția pronunțată miercuri, 8 aprilie”, se arată în comunicatul transmis de Administrația Prezidențială.

Curtea Constituțională (CC) a decis, miercuri, referitor la sesizarea președintelui CSM, în urma votului în cazul Șova, că există un conflict juridic de natură constituțională între PICCJ și Senat, declanșat de refuzul acestuia din urmă de a redacta hotărârea care atestă rezultatatul votului.

“În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea a constatat existența unui conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (PICCJ) și Senatul României, declanșat de refuzul acestuia din urmă de a redacta și publica hotărârea care atestă rezultatul votului dat în Plenul Senatului”, se arată în decizia CC.

Curtea Constituțională precizează în decizie că Senatul are obligația de a redacta hotărârea adoptată în ședința plenului din 25 martie 2015, prin care atestă rezultatul votului cu privire la cererea de încuviințare a arestării senatorului Dan Șova, de a comunica hotărârea autorităților publice competente și de a o pubica în Monitorul Oficial al României.

Decizia CC este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui Consiliului Superior al Magistraturii, Parchetului Înaltei Curți de Casație și Justiție și Senatului.

Tot miercuri, Curtea Constituțională a analizat și solicitarea transmisă de președintele Klaus Iohannis.

CC a decis că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, și Parlament, pe de altă parte, generat de omisiunea Camerelor de a modifica Statutul parlamentarilor și Regulamentul Senatului.

“În urma deliberărilor, cu unanimitate de voturi, Curtea a constatat că nu există un conflict juridic de natură constituțională între Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție și Consiliul Superior al Magistraturii, pe de o parte, și Parlamentul României, respectiv Camera Deputaților și Senatul, pe de altă parte, generat de omisiunea Camerei Deputaților și a Senatului de a modifica dispozițiile art. 24 din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, respectiv dispozițiile art. 173 din Regulamentul Senatului”, se arată în decizia CC.

Decizia Curții Constituționale este definitivă și general obligatorie și se comunică președintelui României, Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, Consiliului Superior al Magistraturii, Camerei Deputaților și Senatului.

Președintele Klaus Iohannis a sesizat CC cu privire la existența unui conflict instituțional, după ce, în 25 martie, Senatul nu a încuviințat cererea Direcției Naționale Anticorupție de avizare a arestării preventive a lui Dan Șova, ca urmare a faptului că nu a fost întrunit votul majorității senatorilor.

Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunțat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviințarea reținerii și arestării unui senator. Avizul fusese cerut în dosarul privind contractele încheiate de firma de avocatură a lui Dan Șova cu complexurile Turceni și Rovinari.

În sesizarea înregistrată în 26 martie de Curtea Constituțională, șeful statului solicita să se constate existența conflictului juridic de natură constituțională “ca urmare a omisiunii Parlamentului de a pune în acord dispozițiile legale cu Constituția în ceea ce privește majoritatea necesară adoptării hotărârilor de încuviințare a cererilor de reținere/arestare a unui deputat/senator, cu consecința blocării activității puterii judecătorești”.

În scrisoarea președintelui Klaus Iohannis se arăta că “atitudinea Parlamentului în cazuri precum cel al senatorului Dan-Coman Șova a condus la un blocaj instituțional prin imposibilitatea desfășurării procedurilor judiciare și a înfăptuirii actului de justiție”, se arată într-un comunicat de presă al Administrației Prezidențiale.

În document se preciza că, în ceea ce privește cererile de reținere, arestare sau percheziție a senatorilor referitor la majoritatea necesară aprobării prin hotărâre a acestora, sunt aplicabile următoarele prevederi: art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, potrivit cărora Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor săi; art. 173 din Regulamentul Senatului, potrivit cărora Senatul hotărăște asupra cererii cu votul majorității membrilor săi; art. 195 alin. (8) din Regulamentul Camerei Deputaților, potrivit cărora Camera hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor prezenți.

“Prin Decizia Curții Constituționale nr. 392/2007 referitoare la admiterea excepției de neconstituționalitate a dispozițiilor Art. 11 alin. (3) din Legea nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 325 din 15 mai 2007), Curtea Constituțională a statuat că, de regulă, hotărârile Parlamentului se adoptă cu majoritate simplă de voturi, dacă Legea fundamentală nu prevede altfel. În același sens, menționăm și Decizia Curții Constituționale nr. 990/2008 privind constituționalitatea dispozițiilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului (publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr 716 din 25 martie 2008) – referitor la majoritatea necesară adoptării hotărârilor Senatului privind cererile de urmărire penală în cazul senatorilor care sunt sau au fost membri ai Guvernului; prin această decizie, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea prevederilor Art. 150 alin. (3) din Regulamentul Senatului, statuând că cererile anterior menționate se aprobă printr-o hotărâre a Senatului, cu votul majorității senatorilor prezenți, întrucât Constituția nu prevede în această situație o altă majoritate necesară adoptării acestui tip de hotărâri”, se mai arată în solicitare.

Șeful statului mai arăta în scrisoarea adresată președintelui CC că “obligativitatea deciziilor Curții Constituționale (exprimate, în cazul de față, și printr-o jurisprudență constantă a acesteia) generează, în conformitate cu dispozițiile Art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, obligația de respectare a acestora de către toate autoritățile publice, pe cale de consecință, Parlamentul avea obligația de a modifica Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006, iar Senatul avea obligația de a modifica și Art. 173 din regulamentul propriu de organizare și funcționare”.

“În consecință, conflictul ivit este unul de natură constituțională, purtând asupra competențelor Parlamentului care, în conformitate cu prevederile Art. 61 alin. (1) și ale Art. 147 alin. (4) din Constituție, republicată, în calitate de unică autoritate legiuitoare a țării, avea obligația constituțională de a modifica dispozițiile Art. 24 alin. (4) din Legea nr. 96/2006 privind statutul deputaților și al senatorilor, republicată, în sensul respectării caracterului obligatoriu al deciziilor Curții Constituționale. Această omisiune a generat un regim juridic diferit în soluționarea cererilor de încuviințare a reținerilor și arestării preventive a unui deputat față de un senator și a condus la un blocaj instituțional prin imposibilitatea desfășurării procedurilor judiciare și a înfăptuirii actului de justiție. Astfel, prin raportare la o majoritate – în esență neconstituțională – Parlamentul a blocat posibilitatea instanțelor de judecată/procurorului de a se pronunța asupra temeiurilor cererii de arestare preventivă/reținerii în condițiile prevăzute de lege, prin prisma imperativului asigurării intereselor urmăririi penale sau a judecății, și a fost încălcat principiul separației și echilibrului puterilor în stat, precum și cel al obligativității unui comportament loial al autorităților publice față de Constituție”, se mai arăta în sesizarea șefului statului.

În 25 martie, la votul din plenul Senatului, din cele 151 de voturi exprimate în cazul solicitării vizându-l pe Dan Șova, au fost înregistrate 79 de opțiuni “pentru”, 67 “împotrivă”, iar cinci voturi au fost anulate.

Senatul a invocat atunci articolul 24, alineatul 4 din Legea 96/2006 privind statutul deputaților și senatorilor, potrivit căruia fiecare cameră hotărăște în cazul cererii de reținere, arestare sau percheziție a deputatului ori a senatorului “cu votul secret al majoritășii membrilor săi”, deși Constituția prevede, la articolul 76, că hotărârile celor două camere ale Parlamentului “se adoptă cu votul majorității membrilor prezenți din fiecare cameră”. Senatul nici nu a emis atunci o hotărâre de respingere a solicitării DNA, arătând doar că s-a pronunțat prin vot secret asupra cererii, nefiind întrunit numărul suficient de voturi pentru încuviințarea reținerii și arestării unui senator.

Marți, plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului a votat, cu 292 de voturi “pentru” și un singur vot împotrivă, modificarea articolului 24 din Statutul deputaților și senatorilor, astfel că deciziile și hotărârile se vor lua cu votul majorității simple a celor prezenți în plen. Totodată, potrivit deciziei plenului, articolul 173, alineatul 2 din Regulamentul Senatului, care spunea că “Senatul hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității membrilor săi” se modifică, astfel: “Senatul hotărăște asupra cererii cu votul secret al majorității senatorilor prezenți”.