Invitație (oficială) la creditare

APROAPE UN MILIARD DE EURO LE-A DAT BNR BANCHERILOR DE LA ÎNCEPUTUL ACESTUI AN. ÎN PLUS, LE-A MAI ELIBERAT ȘI LICHIDITĂȚI DE 4 MILIARDE DE LEI, ÎN SPERANȚA CĂ ÎI VA CONVINGE SĂ REÎNCURAJEZE ȘI SĂ REPORNEASCĂ ROBINETUL CREDITĂRII. Relaxarea ratelor rezervelor minime obligatorii (RMO) pe care băncile sunt obligate să le constituie la banca centrală a venit după aproape trei ani în care au fost „înghețate“.

Începutul de an a adus atât o diminuare a RMO la lei, cât și reducerea RMO la valută. Iar banca centrală a aruncat în lupta pentru creditare și reducerea dobânzii-cheie, în două etape, până la 3,5%.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu a dat asigurări că banca centrală mai are „gloanțe“ și a promis că relaxarea politicii monetare va continua în condițiile în care rezervele minime sunt foarte sus și dobânda este ridicată în comparație cu alte țări. Până acum însă, nici inundarea băncilor cu lichidități și nici reducerea dobânzii de politică monetară nu au reușit să aducă creditarea în teritoriul pozitiv, volumul împrumuturilor totale acordate sectorului privat bătând pasul pe loc. Creditul pri­vat înregistra în luna mai o scădere de 2% în termeni nominali (-3% în termeni reali), față de aceeași lună din 2013, în condițiile în care creditarea în valută își continuă scăderea. Declinul împrumuturilor acordate în valută (exprimate în lei) a fost în luna mai de 7,7%. Exprimat în euro, creditul în valută s-a redus cu 8,1% comparativ cu mai 2013. BNR nu trece cu vederea contracția de durată a creditului în valută a cărui pondere în total a coborât la nivelul de 58,6%, de la 62,4% în vara anului 2013.

În aceste condiții, banca centrală a decis în iulie să mai facă un pas pe drumul relaxării, reducând încă o dată rata rezervelor minime în valută, de la 18% la 16%. Este cel mai scăzut nivel la care a ajuns acest instrument de politică monetară după anul 2000. Dacă la începutul crizei rata de rezervă la valută era dublă față de cea la lei (40% cu 20%), în prezent ecartul este de patru puncte procentuale (16% cu 12%).

Rămâne de văzut dacă de această dată băncile vor decide să folosească valuta eliberată de BNR pentru acordarea de credite. Dar nu oricui, ci doar celor care nu sunt expuși la riscul valutar: „Scăderea creditului în valută este semnificativă, putem vorbi chiar de o contracție. Deci nu ne deranjează în aceste condiții creditarea în valută, dacă se adresează debitorilor existenți sau viitori care nu sunt expuși riscului valutar, exportatori sau investitori străini“, a spus guvernatorul BNR.

Ce au făcut băncile cu valuta eliberată de BNR la începutul anului? O parte din lichiditățile eliberate de BNR a fost repatriată la băncile-mamă, spun analiștii. Dacă în anii trecuți fenomenul dezintermedierii era o mare amenințare, acum nu mai pare să fie un fenomen atât de temut. Guvernatorul BNR susține că este foarte greu, dacă nu imposibil, să urmărești traseul fiecărui euro care pleacă din rezerva obligatorie. Cu toate acestea, el afirmă că o parte din lichidități au fost repatriate de către bănci către țările de origine, ceea ce nu trebuie „dramatizat“, în condițiile în care băncile au exces de lichiditate atât în lei, cât și în valută. Și tot guvernatorul afirmă că nu lipsa banilor determină scăderea creditului în valută. „Evoluția creditului este legată de transformări structurale, de situația creditelor neperformante, de o anumită stare de neîncredere între bănci și clienți, pe care încercăm s-o atenuăm inclusiv prin măsuri pozitive de politică monetară, printr-un climat stabil. Iar o parte dintre acești bani au fost folosiți fie pentru acoperirea unor datorii sau pentru noi credite.“

În anii de boom instituțiile de credit aduceau fonduri de la băncile-mamă din străinătate pentru a finanța acordarea de împrumuturi pe plan local. Băncile străine care au participat la Inițiativa de la Viena și care dețin cea mai mare parte din sistemul bancar românesc și-au redus cu 20% expunerea pe subsidiarele din România în perioada martie 2009 – martie 2014, potrivit unui studiu prezentat de oficialii din BNR. În ciuda temerilor din ultimii ani, piața locală a fost ferită de o reducere brutală a expunerilor băncilor străine, care dacă s-ar fi concretizat ar fi antrenat o ajustare cu adevărat vizibilă a raportului credite/depozite pe componenta în valută.

Analiștii apreciază că și valuta eliberată de BNR prin a doua reducere a RMO din acest an, de la 18% la 16%, ar putea să fie folosită de unele bănci pentru a rambursa linii de finanțare primite de la băncile-mamă, în timp ce alte bănci vor acorda credite în valută. Iar scenariul conversiei unor sume în lei pentru plasamente în titluri de stat este mai puțin probabil.
În proiectul de stimulare a redresării creditării banca centrală pune accentul pe ajustarea rezervelor minime obligatorii și pe managementul lichidității.

În ce privește dobânda-cheie, banca centrală a rămas din primăvara acestui an în era conservatoare. Dobânda-cheie staționează la 3,5%, după șase pași succesivi de scădere realizați în cadrul ciclului de relaxare a politicii monetare inițiat în vara anului trecut. Guvernatorul BNR susține că până acum dobânda a fost foarte bine poziționată la 3,5%. Banca centrală este, totuși, într-un proces de „considerare“. „Nu vrem să ne ju­căm cu rata de politică monetară în sus și în jos. Când luăm o hotărâre vrem să fim siguri că ni­velul la care ne vom situa oferă probabilitate mini­mă de revenire“, spunea recent Isărescu. BNR pare să se teamă de descurajarea economisirii, odată cu o ajustare suplimentară a dobânzii.

Și nu este de mirare. Pe măsură ce BNR a redus dobânda-cheie, bancherii s-au grăbit să plătească mai puțin pentru depozitele atrase și au întârziat să ieftinească în același ritm creditarea, încercând astfel să-și îngroașe marjele de profit. Ritmul de creștere a economisirii a încetinit sub 7%, iar comparativ cu aprilie depozitele populației și companiilor au stagnat la 215 mld. lei.

În timp ce creditarea în valută se prăbușește, creditele în lei sunt pe plus. Îmbunătățirea evoluției împrumuturilor în monedă națională a fost încurajată de scăderea ratelor dobânzilor la creditele noi acordate companiilor și populației, reducerile succesive ale ratei dobânzii de politică monetară și îmbunătățirea condițiilor lichidității pe piața monetară. Creditul în lei pentru populație și firme a avansat cu 7% în luna mai față de aceeași lună a anului trecut, iar stocul total de finanțări s-a apropiat de nivelul de 90 mld. lei, pe fondul accelerării vânzărilor de credite ipotecare și de consum.

În procesul de calibrare a politicii monetare BNR stă cu ochii pe evoluția inflației. Iar banca centrală apreciază că nu este încă certă consolidarea pe termen mediu a traiectoriei de scădere a inflației.