Investitorii încep să creadă din nou în piața de fuziuni și achiziții

MATTHEW LAYTON, GLOBAL MANAGING PARTNER AL CASEI DE AVOCATURĂ BRITANICE CLIFFORD CHANCE, FIRMĂ CU ÎNCASĂRI ANUALE DE CIRCA 1,6 MLD. EURO, PRIVEșTE CU OPTIMISM EVOLUțIA TRANZACțIILOR DE FUZIUNI șI ACHIZIțII (M&A – mergers & acquisitions), inclusiv în sfera serviciilor financiare. Și Daniel Badea, Managing Partner la Clifford Chance Badea, susține că dinamica activității M&A s-a intensificat în ultimii ani, pe măsură ce prioritățile și strategiile instituțiilor financiare s-au schimbat sub presiunea noilor provocări. ”În toate sectoarele am remarcat o oarecare revenire a încrederii și a apetitului pentru fuziuni și achiziții. Cred că activitatea M&A va continua în sectorul serviciilor financiare„, a declarat într-un interviu Matthew Layton, care a preluat la începutul lunii iunie șefia Clifford Chance, una dintre cele mai puternice firme de avocatură din lume. Clifford Chance face parte din renumitul grup ”Magic Circle„, care include elita avocaturii londoneze.

Piața de fuziuni și achiziții, care poate să fie considerată un barometru al economiei, a resimțit criza financiară și economică globală, numărul deal-urilor fiind în declin. Ultimii ani au marcat, însă, un reviriment, iar evoluția favorabilă a continuat în prima parte din 2014. Valoarea tranzacțiilor globale de M&A a crescut cu 30% în primul semestru din 2014, comparativ cu S2 2013, la 1,5 trilioane de dolari, potrivit unui supliment recent al Clifford Chance privind dinamica globală a M&A. Ultimii ani au fost dificili pentru instituțiile de credit, care încearcă să găsească noi surse de creștere a profiturilor, afectate de noile reglementări mai dure. ”Pentru noi această industrie a fost, probabil, una dintre cele mai active de la declanșarea crizei financiare globale, în condițiile în care băncile au căutat să-și remodeleze bilanțurile și profilul produselor, să răspundă la modificările de reglementări și să dezvolte propriile strategii specifice. Astfel de operațiuni continuă„, susține Layton.

În cazul băncilor, uneori este vorba despre cesiuni de portofolii, anumite pachete de active fiind eliminate din bilanțuri. În alte cazuri este vorba despre redefinirea strategiei de business, care poate determina renunțarea la anumite piețe sau anumite segmente de clienți. ”Este interesant că serviciile financiare au devenit atractive pentru fondurile de investiții private equity. În anumite jurisdicții, observăm un interes continuu manifestat de un număr tot mai mare de investitori private equity față de sfera serviciilor financiare, inclusiv în susținerea consolidării în piața bancară de retail. De aceea, considerăm ca acest domeniu este în continuare un domeniu important de activitate pentru noi„, susține șeful Clifford Chance. Încrederea revine, iar în majoritatea piețelor clienții încearcă să își relanseze strategiile de investiții.

”Nu ai prea mult de ales când vine vorba să încerci în permanență să îmbunătățești eficiența, să reduci costurile sau să menții marjele de profit. Pot fi văzute toate oportunitățile.„ Deși există încredere și apetit pentru investiții, investitorii sunt mult însă mai rezervați să-și asume riscuri decât au fost înainte de declanșarea crizei financiare globale, apreciază Layton. Iar stabilirea prețului rămâne încă o provocare, în condițiile în care piețele de capital au performat bine.

Și în România interesul pentru activitatea de fuziuni și achiziții, inclusiv în sectorul bancar, s-a intensificat. 2013, al cincilea an de la începutul crizei, a marcat dezghețul pie-ței de tranzacții în sistemul bancar, iar trendul favorabil continuă și în acest an. Pe lângă tranzacțiile cu portofolii, pe piața bancară autohtonă au existat și deal-uri cu pachete de acțiuni.  În prima parte a acestui an Bank of Cyprus a vândut 10% din acțiunile Băncii Transilvania pentru suma de 82,5 mil. euro, unul dintre principalii cumpărători fiind SIF Moldova, care a devenit al doilea mare acționar după BERD.

Totodată, fondul de investiții Emerging Europe Accession Fund (EEAF), administrat de Axxess Ca-pital, a reușit să finalizeze tranzacția de preluare a Nextebank, controlată de grupul maghiar MKB. Totodată, omul de afaceri Ion Țiriac a ajuns la un acord cu grupul italian UniCredit pentru vânzarea participației de circa 45% pe care o deține la UniCredit Țiriac Bank România. Așteaptă cumpărători în continuare Millennium Bank, Credit Agricole, Marfin, RBS, dar și bănci de talie mare, precum Volksbank (pentru 2015), iar cel puțin un antreprenor român vrea să își vândă banca. Volksbank a bătut palma cu fondurile de investiții HIG Capital și AnaCap, aliate cu gigantul german Deutsche Bank, pentru preluarea unui pachet de credite neperformante de aproape o jumătate de miliard de euro pentru care au oferit circa 100 milioane de euro.

”Consolidările pe piață sunt anticipate de câțiva ani. În prezent, lucrăm la câteva tranzacții care presupun asemenea consolidări, inclusiv prin transferuri de portofolii. La nivel global, se vorbește din ce în ce mai mult despre noi paradigme de reglementare (în cea mai mare parte în sens restrictiv), dar și despre sistemele alternative de finanțare de către entități non-bancare (așa-numitul shadow banking)”, spune Daniel Badea, managing partner al biroului Clifford Chance de la București. ”Sectorul bancar din umbră„ din China, dar și din SUA și Europa este în curs de dezvoltare foarte rapidă. ”Am văzut că pe lângă instituțiile financiare mari a mai apărut o nouă categorie de clienți care câștigă o importanță mai mare în cadrul «sistemului bancar din umbră»”, a spus Malcolm Sweeting, global senior partner la Clifford Chance.

Nume precum Apollo sau Blackstone devin jucători destul de importanți în piețele financiare europene și americane și încep să se uite și la Asia. Ascensiunea ”sistemului bancar din umbră„ este stimulată de reglementările mai stricte care vizează băncile, de impactul restricțiilor legate de capital și lichiditate asupra bancilor. ”Cred că vom vedea în continuare restricții de capital pentru bănci și, prin urmare, «sectorul bancar din umbră» va continua să crească„, susține Malcolm Sweeting.

În contextul noilor reglementări mai restrictive impuse la nivelul sectorului bancar, anumite bănci se concentrează din ce în ce mai mult pe piața internă și, prin urmare, țările care au depins în principal de instituțiile financiare cu capital străin au simțit impactul acestei schimbări. Royal Bank of Scotland și Lloyds Bank sunt două exemple care evidențiază această schimbare de strategie prin concentrarea pe piața internă. Totodată, vedem bănci cu aspirații de a deveni jucători globali, pe care și le temperează, mai spune Malcolm Sweeting, global senior partner la Clifford Chance.